Decât mult și prost, mai bine…

În „Gazeta sporturilor” de ieri, un coleg de breaslă încearcă într-un editorial-pamflet să explice avantajele unui campionat românesc desfășurat cu participarea a numai 6 echipe. Dincolo de umorul oarecum suprarealist, situația concretă din prima divizie te duce cu gândul mai degrabă la realism pur, întrucât, dacă ar fi să se respecte regulamentele în vigoare, adică legea, atunci luna viitoare 11 echipe (din 14!) ar urma să fie depunctate pe motiv de datorii în toate direcțiile: la stat, la jucători, la antrenori, la agenți/impresari/traficanți de fotbaliști, sau cum le-o mai zice ălora care plimbă jucători dintr-o parte în alta și se bucură încă de libertate. La o analiză sumară a clasamentului, vedem că inclusiv pe locurile care ipotetic pot trimite echipe în cupele europene se află echipe pe care numai un lanț de miracole sau de falsuri în acte ori de inginerii financiare le-ar putea face să ducă până la sfârșit această ediție de campionat. Vă spun cu mâna pe inimă că după părerea mea doar Viitorul lui Hagi este singura în regulă dintre toate echipele, poate și fiindcă salariile de acolo sunt foarte mici, dar cu siguranță și deoarece Gică a învățat care e drumul normal și pe linie financiară, și spre performanță. A înțeles că investiția în viitor este productivă pe termen lung și că fotbalul în sine poate fi o afacere de succes, fără a mai fi nevoie și de venituri de proveniență penală. Pentru comparație, priviți în ograda Astrei (cât mai aveți la ce privi!) și amintiți-vă de Urziceni, de Vaslui, de Galați. Adică de echipe pe care când ne pregăteam să le vedem evoluând, le-am văzut doar dispărând. În concluzie, decât un campionat în 14 sau chiar în 6, mai bine rămânem într-o singură echipă, Viitorul, că alealalte n-au nici măcar prezent.