Două impresionante clădiri pe care Romtelecom le are în plin centrul municipiului Suceava, pe strada Nicolae Bălcescu nr.6, zac abandonate de ani buni. Cea de lângă Banc Post, construită în anul 2005, nu a fost utilizată niciodată. Din a doua, fostul sediu al Direcției Județene de Poștă și Telecomunicații, construită în 1969, situată în imediata apropiere, angajații au fost evacuați pe motiv că imobilul prezintă risc seismic. Motivația este surprinzătoare pentru orice persoană care se uită la imobil și mai are și curiozitatea să se informeze cum se construiau clădirile strategice în timpul regimului comunist. Cei mai în măsură să elucideze misterul sunt, evident, reprezentanții Romtelecom, cărora le-am solicitat informații despre raportul de expertiză în baza căruia s-a făcut încadrarea, cine a făcut expertiza și despre valoarea actuală a imobilelor. Răspunsul primit este următorul: „clădirea din strada Nicolae Bălcescu nr. 6 din municipiul Suceava a fost edificată în anul 1969, dar alte detalii de la acel moment legate de construcția acesteia nu mai sunt disponibile. Romtelecom realizează toate expertizele tehnice ale imobilelor sale numai prin experți tehnici autorizați, cea mai recentă pentru clădirea în cauză fiind din luna iunie 2010. Informația privind valoarea clădirii nu este publică. În prezent, clădirea are destinație tehnică”.
Având în vedere că o parte din imobil aparține Companiei Naționale Poșta Română și că aceasta are încă birouri aici, am întrebat la Romtelecom dacă și-au notificat colegii asupra riscului la care sunt expuși, iar răspunsul a fost că da: „CNPR este co-proprietar al imobilului din str. N.Bălcescu 6, având o cotă de 3/4 din parterul clădirii. Poșta Română a fost notificată de către reprezentanți ai Romtelecom cu privire la riscul seismic constatat pentru acest corp de clădire, în cursul anului 2011”.
Poșta Română ne-a confirmat notificarea și ne-a precizat, în plus, că expertiza efectuată de Romtelecom încadrează clădirea în cea mai ridicată clasă de risc seismic, respectiv gradul I.„Compania Națională Poșta Română a fost înștiințată de Romtelecom S.A., în luna august 2011, în legătură cu încadrarea imobilului din strada Nicolae Bălcescu nr.6, municipiul Suceava, în clasa I de risc seismic. Departamentul Fond Imobiliar și Administrativ al Poștei Române analizează, în prezent, oportunitatea relocării activității Oficiului Județean de Poștă Suceava, pentru a identifica soluția optimă din punct de vedere financiar și imobiliar, în acord cu specificul activității poștale”, ne-a informat Poșta Română, prin Biroul Comunicare și Relații Publice.
Exteriorul clădirii Romtelecom este identic cu cel din fotografiile din „Zori noi”, din 1969
Despre clădirea nouă, reprezentanții Romtelecom ne-au comunicat că a fost construită în 2005 și este o extensie a celei edificate în anul 1969. „În prezent, această clădire este oferită spre închiriere, mai multe detalii fiind disponibile pe site-ul http://www.realestate.romtelecom.ro/ro/spatiu-de-inchiriat-suceava-302. În ceea ce privește evaluarea privind încadrarea într-o anumită categorie de risc seismic, întrucât este o clădire construită relativ recent și care nu a fost niciodată ocupată sau avariată din nici un fel de cauze, conform legii, o astfel de expertiză nu este necesară”.
Subiectul riscului de prăbușire a fostului Palat al Poștei a intrat în atenția ziarului nostru încă din anul 2010, când se vehicula că imobilul a fost încadrat la cele mai ridicate clase de risc seismic, I și II. Atunci, la întrebările noastre, reprezentanții Romtelecom au confirmat indirect că raportul de expertiză a fost în această direcție.
„Vă informăm că s-a urmărit în timp comportamentul acestora (n.r. al clădirilor) și, în urma expertizării tehnice recente a clădirilor din județul Suceava, câteva dintre acestea au fost încadrate în clase de risc seismic I și II” și „s-a luat decizia relocării angajaților din aceste clădiri în locații fără risc seismic, această acțiune urmând a se finaliza în următoarea perioadă”, ne-au transmis oficial reprezentanții conducerii companiei. Salariații care lucrau în clădirea veche din centru au fost mutați la sediul Romtelecom din Obcini, în programul de relocare a angajaților din clădiri cu risc I și II.
Riscul seismic I, confirmat și de Poșta Română, înseamnă că imobilul în cauză ar trebui să aibă afișată bulina roșie deoarece s-ar prăbuși la orice stimul, numai că respectiva clădire pare a fi la fel de solidă ca în 1969, când a fost dată în folosință.Pereții exteriori nu au nici o fisură, tencuiala este intactă. Clădirea arată la fel cu cea din fotografiile de la inaugurare, în 30 septembrie 1969, în condițiile în care în tot acest interval de timp nu a beneficiat de nici o renovare în exterior. La acea vreme, comunicațiile erau considerate obiectiv strategic, astfel că proiectarea și execuția erau supervizate de securitate. Orice eroare îl făcea pe cel vinovat pasibil de pedeapsa cu moartea. Nici măcar autorizația de construcție nu urma traseul obișnuit, primărie sau consiliu județean. În arhivele celor două instituții acest document nu se regăsește.
La cutremurul din 1977 activitatea în clădire nu s-a oprit nici o secundă
Fostul adjunct al Direcției Județene de Poștă Suceava, Ioan Petrea, a lucrat în această clădire din prima zi, când a fost dată în folosință, până la 1 aprilie 2010. El ne-a povestit că noul sediu a fost proiectat în așa fel încât ulterior să mai poată fi construite etaje suplimentare, în funcție de necesități. Clădirea trebuia să găzduiască toate serviciile de comunicații și noua centrală automată Penta Conta, cu 2.500 de linii, amplasată la ultimul nivel. „Proiectarea a făcut-o Institutul de Cercetări și Proiectare în Telecomunicații și execuția, un trust de construcții din Suceava. Imobilul trebuia să suporte echipamentele mari, foarte grele, care asigurau convorbirile interurbane și internaționale. Era o construcție solidă, la cutremurul din 1977 centrala a funcționat permanent, nu a fost oprită activitatea nici o secundă”, își amintește Ioan Petrea. El spune că, în 41 de ani, cât a lucrat acolo, în clădire s-a dat doar cu var, lucrări de renovare mai ample nu au fost necesare.
Calitatea de obiectiv strategic ne-a fost confirmată și de unul dintre inginerii care au lucrat la SC Muha SA, firma care s-a ocupat, după Revoluție, de lucrările de instalare a noii centrale termice în vechea clădire a Poștei și care a lucrat la construcția sediului Banc Post- Romtelecom.
Inginerul Doru Gheață, acum director tehnic al companiei General Construct, ne-a declarat că o clădire pentru telecomunicații funcționează ca centru teritorial de comunicații în caz de dezastre sau conflicte. Cu precizarea că nu contestă raportul de expertiză pe care îl are Romtelecom, inginerul Gheață ne-a povestit ceea ce a constatat la clădirea veche, după 1990, când a coordonat lucrările de instalare a centralei termice. „Când s-a decupat diafragma (n.r. perete) și ușa de acces pentru centrala termică, s-a folosit sculă diamantată la decuparea betonului. Grosimea diafragmei era de 60 cm. Am făcut 400 de găuri numai la decupare. Am folosit o soluția de demolare a peretelui fără vibrații deoarece centrala Alcatel era în funcțiune și, dacă ar fi fost vibrații, intra pe avarie și se oprea. În 1998-1999, la decopertarea tencuielii, nu era nici o urmă de vibrații”, a afirmat inginerul Gheață. De asemenea, a precizat că nici infiltrații nu a constatat, la subsolul clădirii sau altundeva.
La clădirea cu risc iminent de prăbușire până și tencuiala este aproape intactă
În ceea ce privește clădirea construită în 2005, de lângă Banc Post, cu planurile în față, Doru Gheață ne-a explicat că este o construcție pe cadre, cu stâlpi monoliți și planșee prefabricate și cu sarcină utilă de încărcare mai mare, având în vedere că destinația era tot pentru comunicații.
Chiar dacă personal nu a constatat vreun element de risc al vechiului sediu al Poștei, specialistul în construcții și instalații ne-a declarat că un raport de expertiză poate fi contestat doar printr-o contraexpertiză, or nu este cazul, la Romtelecom.
„Clădirea poate să aibă zone nevizitabile, care pot prezenta elemente de risc. Dacă nu îndeplinește noile norme de proiectare, primește calificativ de clădire cu risc”, a precizat inginerul Gheață.
La evaluarea valorii unei clădiri cu bulină roșie de risc seismic major imobilul în sine nu mai reprezintă nimic, se ia în calcul doar valoarea terenului, dar și la acesta se consideră a nu fi „liber de sarcini”, dacă poartă o construcție cu risc de prăbușire.
Colecția ziarului „Zori Noi”, pusă la dispoziție cu generozitate de colegii de la cotidianul „Crai Nou”, stă mărturie pentru importanța acordată vechiului sediu al poștei, la vremea respectivă.O știre din 28 august 1969 anunța finalizarea „modernei construcții”, în data de 3 august 1969 au început testele la noua centrală automată, în 27 septembrie la ora 24.00 aceasta s-a dat în exploatare, iar la 30 septembrie 1969 „Zori Noi” titra pe prima pagină darea în folosință a sediului, „notabilă realizare a constructorilor suceveni”. Din sumara descriere a interiorului, reieșea că etajul doi era destinat „echipajului de frecvență, teleimprimatoarelor, centralei telegrafice automate”, iar ultimul era „etajul tehnic, cu centrala automată tip Penta- Conta pentru 2500 de abonați”. O asemenea repartizare a echipamentelor, cu cele foarte grele la ultimul nivel, presupune, conform specialiștilor, o fundație supradimensionată extrem de solidă. Aprobarea construirii a încă un etaj, ulterior, este un argument suplimentar că proiectarea și execuția s-au făcut la vremea aceea având în vedere rezistența în timp. De altfel, dacă privim acum cele două clădiri de pe strada Nicolae Bălcescu nr.6, putem constata că elemente de tencuială desprinse sunt la clădirea ridicată în 2005, nicidecum la cea din 1969!
Înainte de evaluarea averii Romtelecom pentru privatizarea completă, zeci de imobile au fost catalogate cu risc seismic major
În 1998, grupul elenOTE a achiziționat 35% dintre acțiuni, plus 16% uzufruct, plătind 675 milioane USD și preluând managementul companiei Romtelecom. În anul 2003, are loc a doua etapă a privatizării companiei de telecomunicații, în urma căreia OTE ajunge la 54,01% și statul român, prin Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI), rămâne cu 45,99%.
În 2011, după mai multe etape succesive, grupul german Deutsche Telekom ajunge să dețină 40% dintre acțiunile OTE. Pentru 2013, compania a comunicat un profit operațional de 8,4 milioane euro, în scădere cu 85,3% față de rezultatul operațional de 57,3 milioane euro înregistrat în 2012. Veniturile Romtelecom au scăzut cu 1,6% până la 609,5 milioane de euro.
La data de 31 decembrie 2013, Romtelecom avea 2,252 milioane linii telefonice fixe, în timp ce numărul abonaților la serviciile de Internet în bandă largă a crescut cu 4,5% în ritm anual, până la 1,249 milioane iar numărul abonaților la serviciile de televiziune a crescut cu 7% până la 1,353 milioane.
La patru ani după ce grecii de la OTE au devenit acționari majoritari, compania și-a înființat o divizie imobiliară: Romtelecom Real Estate. În Suceava aceasta are la închiriere trei clădiri, una fiind cea „nouă” din centru, la prețul de 6-8 euro/ lună/ mp. Alături de imobilele din Suceava, divizia de imobiliare a Romtelecom mai are la vânzare și închiriere proprietăți pe care compania le deține în toată țara. Ce este surprinzător este că foarte multe imobile ale companiei, îndeosebi fostele sedii ale direcțiilor județene de poștă, dar și foste unități școlare de profil, poartă eticheta de clădire cu risc seismic, pe baza aceluiași raport de expertiză menționat și pentru clădirea din Suceava.
Valoarea lor este secretă, după cum ne-au comunicat oficial reprezentanții companiei. „Secretă” exact în perioada în care procesul de privatizare a Romtelecom a ajuns la ultima etapă.
În data de 28 februarie 2014, Ministerul pentru Societatea Informațională și reprezentanții consorțiului format din SSIF Swiss Capital SA (lider de consorțiu), UBS Limited, Mușat și Asociații SPARL și BT Securities SA au semnat contractul pentru servicii de consultanță pentru încheierea privatizării Romtelecom. Conform contractului, obligațiile consultantului constau în furnizarea de servicii de consultanță în procesul de finalizare a privatizării SC Romtelecom SA, pe tot parcursul procesului de privatizare, elaborarea tuturor documentelor și efectuarea tuturor măsurilor a căror necesitate apare pe parcursul procesului de privatizare, inclusiv cele care au ca scop optimizarea procesului de privatizare (achiziții, vânzări active, divizări, fuziuni, conversie etc.), elaborarea și implementarea strategiei de privatizare și propunerea metodei de privatizare.
Prețul contractului este format dintr-o componentă fixă în valoare de zero lei și o componentă variabilă reprezentând 2,085% din profitul brut obținut din vânzarea tuturor sau a unei părți a acțiunilor, care include toate taxele și impozitele prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv TVA.
Termenul stabilit pentru realizarea serviciilor contractuale este 11 august 2014, cu precizarea că acest termen poate fi prelungit, în funcție de circumstanțe. Contractul expiră la data de 31 decembrie 2014, termen care poate fi scurtat sau prelungit prin acordul părților.
Stațiune de lux scoasă la vânzare de Romtelecom cu două milioane de euro
În luna aprilie a acestui an, ministrul pentru Societatea Informațională, Răzvan Cotovelea, declara că cea mai bună variantă de vânzare a Romtelecom este negocierea directă, estimând că pachetul de acțiuni deținut de stat valorează între 300 și 600 milioane de euro. Cum se face evaluarea este, însă, o altă discuție. De exemplu, luxosul complexul turistic al Romtelecom de la Vața Băi a fost scos la vânzare pentru suma de două milioane de euro, la care se adaugă și TVA, după ce compania l-a dat succesiv pe mâna mai multor administratori. Printre aceștia au fost Ministerul Apărării, care intenționa să îl transforme în bază de tratament pentru soldații întorși din teatrele de operațiuni externe, și soțul Luminiței Kohalmi, fostă director adjunct în AapN și consilieră de imagine a Elenei Udrea, pe atunci ministrului Turismului și Dezvoltării Regionale. Kohalmi a preluat complexul în 2010, dar după câteva luni s-a retras, pe motiv că era nerentabil. După mai multe tentative de închiriere, Romtelecom a decis să vândă. Situat în apropiere de drumul european 79 care face legătura între Deva și Oradea, cu ape termale valorificate în cadrul unui centru de sănătate de asemenea deținut de Romtelecom, terenul pe care este amplasată stațiunea Vața Băi are o suprafață totală de 57.093 mp, format din mai multe loturi alăturate. O suprafață de 47.290 mp se află în concesiune de la Primăria Vața, iar alți 9.803 mp sunt în proprietatea Romtelecom. Complexul cuprinde trei hoteluri, de 2, 3 și 4 stele, complet mobilate, împreună cu 3 restaurante, spații de servicii, băi exterioare, un centru balneoclimateric și spații de agrement. Centrul SPA este echipat cu laboratoare medicale de fizioterapie, chinetoterapie și hidroterapie. disponibilă este de 10.000 mp.
Interesele statului la Romtelecom sunt apărate politic
Deși managementul Romtelecom a fost cedat grupului OTE, statul român are reprezentanți în Consiliul de Administrație al companiei, iar rolul lor este acela de a proteja interesele statului.
În timpul administrației trecute, fostul ministru PDL al comunicațiilor Valerian Vreme l-a numit în CA a Romtelecom pe Cătălin Niculescu, șeful subsidiarei locale a producătorului german de echipamente de comunicații Rhode & Schwart. Acesta avea mandat până la data de 1 octombrie 2014, dar la începutul lunii iulie a.c., ministerul de resort condus acum de vicepreședintele Partidului Conservator, Răzvan Cotovelea, a decis să-l schimbe înainte de termen. Astfel, Cătălin Niculescu a fost înlocuit cu Carmen Mihaela Boteanu, directorul direcției Programe de dezvoltare rurală din cadrul Autorității de Management pentru PNDR din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Interesul partidelor pentru operațiunea de privatizare a Romtelecom este maxim, rămâne de văzut dacă cel care va avea de câștigat aici va fi statul român. Elemente precum bulinele roșii de risc seismic pe imobile construite ca obiective strategice de comuniști ne dau motive să avem îndoieli asupra acestei variante.
