Iată-ne și în ziua finalei. O premieră, fiindcă ziua tradițională a finalelor de cupe europene a fost până acum miercurea. S-a optat pentru sâmbătă probabil și fiindcă, teoretic, fanii participă cu alt tonus în weekend decât în mijlocul săptămânii, între două zile de lucru. Mă așteptam însă ca finala să fi avut loc mai devreme cu vreo două săptămâni, cum se întâmplă de regulă în anii când sunt campionate mondiale. Pentru comparație, amintiți-vă să Steaua, în 1986, a câștigat finala jucată pe 7 mai. Ideea e că aceste veritabile selecționate mondiale, cum sunt Inter, Bayern și alte vreo 10-15 echipe de primă mărime, au în lot, în marea lor majoritate, fotbaliști care peste 3 săptămâni vor juca și la World Cup, iar pentru ca spectacolul (și performanța, iar în ultimă instanță și ierarhia finală) să fie cel așteptat, este de dorit ca fotbaliștii să fie în plină formă, nicidecum să se târască pe teren, la „mondiale”, după ce au jucat în sezonul proaspăt încheiat zeci și zeci de meciuri în diverse competiții.
Diseară se întâlnesc două echipe care au tras din greu pentru titlul de campioană, fiecare în țara ei, campioana fiind decisă în ultimele câteva etape. Au mai câștigat și Cupa, deci au avut percursuri aproape identice, inclusiv epuizabilele meciuri din Champions’ League. Bayern s-a urnit mai greu, atingând vârful de formă în toiul primăverii, Inter era cât pe ce să se înece la mal. Privite astfel, s-ar părea că Bayern e „pe val”, câștigând la scor (4-0) ultimul meci oficial, finala Cupei, contra lui Werder. Numai că acolo, săptămâna trecută, a fost prezent și Ribery. Cel care va lipsi (al naibii de mult, cred eu) în meciul de diseară. Fără el, Bayern nu mai e o echipă de 4-0, ci cel mult de 1-0. Da. Dar nu când în partea cealaltă se află Inter care chiar dacă aparent nu are un jucător de asemenea valoare, are în schimb un antrenor care nu prea este obișnuit să rateze ocaziile ivite. În plus, Mourinho are și ceea ce puțini alți antrenori au: știința adaptării jocului în funcție de adversar. Adăugând și tradiționala apărare italienească, mi s-ar părea logic ca Inter că câștige cu 2-0 sau 2-1. Iar dacă mai punem la socoteală și prezența lui Chivu, atunci cred că vă e clar de ce țin diseară cu Inter.
