Dacă e miercuri, e Belgia!

Gata cu superstițiile, cu tabu-urile sau cu fatalitățile! Destul cu istoria care se repetă, suficient (10 ani!) am fost prizonierii unui destin de luzări! Să isprăvim cu complexele, servește o răzvrătire! Indiferent de absențele din lot, ba chiar în ciuda lor, Steaua trebuie să-și ia soarta în propriile mâini. Mai mult decât orice adversar, pe ei trebuie să se învingă jucătorii steliști mai întâi, odată câștigată această luptă nu le va mai sta nimeni în cale. Știu că trompeții din fruntea clubului vor consuma arogant eventuala izbândă, dar fiecare ispravă are și un revers.
Îmi cer scuze că mi-am permis o mică discriminare în această exaltare a mea. Și Rapid și Dinamo au obiectivele lor europene, importante fără îndoială. Dar în grupele Cupei UEFA am fost încă de când s-a inventat sistemul și vom mai fi. În schimb, grupele Ligii Campionilor au fost un miraj vreme de un deceniu și la fel aș fi pledat cauza oricărei echipe. Pot să nu-mi amintesc vreun gol senzațional al Stelei din tot acest timp, dar n-am cum să uit acel lob înalt, prea înalt, aproape o lumânare, prin care Adrian Ilie înscria un gol pe terenul unor belgieni. Poate și fiindcă în acel moment țineam o bere în mână, și o beam, la o crâșmă din Vama Veche, pe vremea când trupa omonimă era încă în faza de proiect.
Revenind la meciul de diseară, poate a venit vremea ca Nicoliță să reînceapă să joace. Au mai fost și alții răsfățați de soartă în Ghencea, nu sunt departe zilele când Andrei Cristea valora 20 de milioane, pentru ca în scurt timp să devină a cincea roată la căruță. Cineva, poate chiar Bănel, trebuie să suplinească lipsa lui Iacob, un atacant care a adunat, iată, zece goluri în Europa pentru Steaua. Când îi era propus lui Pițurcă după primele goluri în campionat (cam abrupt, ce-i drept!), acesta spunea că așteaptă reușite și cu echipe de afară. Acestea au venit, dar cu Piți trebuie aplicată psihologia inversă. Vremea a zburat, noi nu ne-am schimbat!