Decontarea de cheltuieli în baza unor facturi false, majorări ilegale de salarii, achiziția unui SUV Nissan Juke de 20.000 de euro și a unui Mercedes de 42.000 de euro în cadrul unor proiecte de training pentru șomeri și manageri, servicii de pază pentru clădiri în care nu se întâmplă nimic – acestea sunt doar câteva dintre neregulile constatate în instituțiile publice de către auditorii Curții de Conturi, informează Mediafax. În 2013, auditorii Curții de Conturi au verificat activitatea din 2012 a peste 2.000 de instituții publice, iar rezultatele finale ale raportului au fost publicate în această lună.Abaterile financiar-contabile identificate anul trecut în rândul instituțiilor publice au fost estimate la circa 6,2 miliarde de euro, potrivit raportului de peste 400 de pagini. Majoritatea neregulilor provin din erori de înregistrare în evidențele contabile și, deși constatările Curții de Conturi arată că problemele identificate nu au generat venituri suplimentare sau prejudicii în anul analizat (2012), pe termen mediu și lung acestea pot conduce la pierderi de patrimoniu, lipsa unor venituri importante la bugetele publice sau chiar acte de corupție.„Achizițiile publice reprezintă circa 15 miliarde de euro anual, iar rapoartele noastre indică faptul că în unele cazuri valoarea bunurilor și serviciilor achiziționate este de 3 – 4 ori mai mare decât cea la nivelul pieței. Doar din această diferență de preț, estimăm noi, cu 20% mai mare decât prețul pieței, rezultă că frauda din achiziții publice este de 3 miliarde de euro“, a explicat Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP). El a mai explicat că IPP a ajuns la această concluzie după ce a realizat o cercetare, pe un eșantion care a cuprins anumite categorii de bunuri și servicii contractate de instituțiile publice (de la hârtie până la servicii de curățenie), de unde a rezultat această diferență de preț. „Pe lângă frauda care provine din diferența de prețuri de la achizițiile publice, cheltuielile mici și multe, dar aberante, pe sisteme informatice care nu sunt folosite, pe traininguri sau alte aspecte legate de personal, înseamnă o pagubă anuală de cel puțin 5 – 6 miliarde de euro la bugetul de stat. Dacă aveam acești bani, nu mai era necesar împrumutul de la FMI“, a adăugat Adrian Moraru, de la Institutul pentru Politici Publice. Cele mai frecvente nereguli constatate de Curtea de Conturi au vizat efectuarea unor plăți pentru lucrări inexistente (la Ministerul Sănătății, de exemplu) sau plăți ilegale (un contract de cercetare de peste 140.000 de euro la Ministerul Muncii), precum și modul în care ministerele își utilizează imobilele pe care le au în gestiune. O situație interesantă din acest punct de vedere o reprezintă baza sportivă Cutezătorii, care a fost cedată temporar Fundației Dinu Pescariu și în care în prezent se desfășoară activități comerciale. Auditorii au constatat că, pe lângă faptul că este ilegal contractul dintre minister și fundație, statul primește anual de la această bază sportivă un venit de doar 108.000 de euro pe an, în timp ce potențialul său real este de 11,6 milioane de euro pe an. Contactat de ZF, Dinu Pescariu, care deține celebrul complex sportiv Pescariu Sports & Spa, cu venituri de 2,2 milioane de euro în 2012, nu a comentat pe marginea acestui subiect.