Curtea de Apel Suceava susține că forma de reglementare națională a taxei de poluare conform căreia aceasta se suspendă pentru anumite autovehicule, însă crește pentru unele mașini de ocazie provenite din alte state membre încalcă dispozițiile Tratatului Comunității Europene.
„Începând cu lunile noiembrie-decembrie 2009, în cadrul Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, s-a conturat o nouă optică (…) în ceea ce privește soluționarea cauzelor care aveau ca obiect – pretenții – restituirea taxei de poluare (percepută ca urmare a intrării în vigoare a OUG 50/2008)”, susține avocatul Răzvan Viorescu, citat de www.juridice.ro.
În acest sens, avocatul a publicat pe site-ul juridice.ro o sentință a Curții de Apel Suceava din data de 6 noiembrie 2009, dată într-un recurs declarat de o persoană împotriva sentinței nr. 1408 din 3 iulie 2009 a Tribunalului Suceava, în contradictoriu cu Direcția Generală a Finanțelor Publice Suceava și Administrația Fondului pentru Mediu București.
„Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava – Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal la data de 9 iunie 2009, înregistrată sub nr. 3920/86/2009, reclamantul […] a chemat în judecată pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice Suceava și Administrația Fondului pentru Mediu București, solicitând obligarea acestora la restituirea sumei achitate cu titlu de taxă de poluare prin chitanța cu seria TS4A nr. 9426479 din 7 mai 2009, plata dobânzii aferente, astfel cum este prevăzut de art. 124 din Codul de procedură fiscală, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces, se arată în acțiune.
Reclamantul a arătat că, în 10 februarie 2008, a cumpărat din Germania un autoturism la mâna a doua, marca BMW, tipul 525 D, iar pentru a-l înmatricula a fost obligat să achite taxa de poluare prevăzută de dispozițiile OUG 50/2008, modificată prin OUG 218/2008 și prin OUG 7/2009.
Potrivit reclamantului, taxa de poluare auto achitată pentru reînmatricularea autoturismului a fost încasată în contul bugetului de stat cu încălcarea articolului 90 alineatul 1 al Tratatului Comunității Europene, inclusiv a Tratatului de aderare a României și Bulgariei, ratificat de România prin Legea 157/2005.
Diferențierea la care sunt supuse autovehiculele rulate importate față de cele deja înmatriculate rezultă din obligativitatea de plată a acestei taxe odată cu prima ei înmatriculare în România, deși din preambulul OUG 50/2008 rezultă că s-a urmărit asigurarea protecției mediului, prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului.
Administrația Fondului pentru Mediu a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. În motivare s-a arătat că Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor a demarat, în februarie 2006, o serie de acțiuni pentru introducerea unei taxe ecologice, un mecanism economico-financiar bazat pe principiul „poluatorul plătește”. Aceasta urma să fie aplicată cu ocazia primei înmatriculări în România a tuturor vehiculelor cu motor, atât în cazul celor noi, cât și în cazul celor rulate, achiziționate din afara țării, dar și a celor produse în țară.
Promovând o politică de armonizare cu legislația și directivele Uniunii Europene în materie de protecție a mediului, Guvernul României a susținut un act normativ care reglementa introducerea unei taxe speciale pentru mașini începând cu data de 1 ianuarie 2007.
Parlamentul, la propunerea Guvernului, a decis instituirea unei taxe speciale pentru autovehicule, care, în conformitate cu prevederile articolelor 2141 -2143 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, era plătită de orice persoană fizică sau juridică care înmatricula o mașină pentru prima dată în România.
Față de sistemul de calcul al taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule reglementat la Titlul VII din Codul fiscal, Comisia Europeană, prin avizul motivat din data de 28 noiembrie 2007, a considerat că se încalcă principiile Tratatului de instituire a Comunității Europene, în sensul că se aplică un regim discriminatoriu pentru autovehiculele second-hand achiziționate din alte state membre, invitând țara noastră să adopte măsurile necesare pentru a se conforma avizului menționat anterior în termen de două luni de la primirea acestuia.
Pentru respectarea principiilor comunitare de impozitare și pentru stoparea continuării procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, s-a propus abrogarea articolelor din Codul fiscal care reglementau regimul de taxare a autovehiculelor, Executivul de la București menținându-și poziția că trebuie evidențiată diferența dintre mașinile high și low poluatoare și a propus un proiect de ordonanță de urgență a Guvernului.
Administrația Fondului pentru Mediu a conchis că atâta vreme cât Comisia Europeană a recunoscut că taxa de poluare instituită prin OUG 50/2008 corespunde normelor comunitare, nu pot fi reținute susținerile reclamantei potrivit cărora „se constituie o discriminare a regimului fiscal și că această taxă contravine dispozițiilor art. 90 din Tratatul Comunității Europene”.
Procedura demarată de Comisia Europeană împotriva României a fost ridicată în 29 ianuarie 2009, urmare a faptului că noua reglementare era compatibilă cu articolul 90 din Tratatul Comunității Europene.
Tribunalul Suceava – Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința 1.408 din 3 iulie 2009, a respins acțiunea ca nefondată. Instanța arăta că, potrivit jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Comunităților Europene, dispozițiile articolului 90 au un caracter complementar raportat la prevederile privind interzicerea taxelor vamale la import și export și a celor cu efect echivalent cuprinse în articolul 25 din Tratat.
Finalitatea acestor dispoziții este de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție ce ar putea rezulta din aplicarea de impozite interne discriminatorii în privința produselor provenind din alte state membre, mai arăta Tribunalul Suceava.
Sistemul de taxare stabilit prin OUG 50/2008 este suficient de precis în ceea ce privește criteriile legate de calculul deprecierii autoturismului (emisia de CO2, capacitatea cilindrică etc), aceste elemente fiind considerate în jurisprudența Curții Europene de Justiție drept criterii obiective ce pot fi folosite într-un sistem de taxare bazat pe o grilă de impozitare, potrivit instanței
Această hotărâre a Tribunalului Suceava a fost contestată la Curtea de Apel.
În 6 noiembrie 2009, Curtea de Apel Suceava, analizând recursul prin prisma actelor dosarului și a motivelor invocate, l-a constatat întemeiat.
„Atât prin cererea introductivă de instanță cât și prin recursul ce face obiectul prezentei cauze, recurentul a reclamat incompatibilitatea dreptului național, OUG nr. 50/2008, cu dispozițiile dreptului comunitar, respectiv cu art. 90 alin. 1 TCE. Se cuvine pentru început să stabilim locul pe care disp. art. 90 alin. 1 TCE îl ocupă în sistemul prevăzut de Tratat. Iar acesta este, în opinia unanimă literaturii de specialitate, acela de a împiedica periclitarea obiectivelor art. 23-25 TCE, respectiv realizarea unei uniuni vamale și a unei piețe unice”, potrivit Curții de Apel Suceava, care a decis definitiv și irevocabil în acest proces.
Așadar, dacă articolul 23 stabilește faptul că sunt interzise, în relațiile dintre statele membre, taxele vamale la import și export și a oricăror taxe cu efect echivalent, articolul 90 alineatul 1 din TCE interzice taxarea internă discriminatorie.
Mai exact, așa cum a arătat Curtea Europeană de Justiție într-o cauză, „art. 90 reglementează dispozițiile referitoare la stabilirea taxelor vamale și a măsurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricăror forme de protecție care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discriminează produsele provenite din alte state membre”.
Aceasta nu înseamnă, susține Curtea de Apel Suceava, că statele membre trebuie să adopte un anume regim fiscal, ci impune acestora, ca indiferent de sistemul ales, acesta să se aplice fără discriminare produselor similare importate.
Taxa de poluare introdusă prin dispozițiile OUG 50/2008, reprezentând o exprimare a suveranității statale sub forma dreptului de a stabili taxe și impozite, nu poate fi decât verificarea identității de tratament dintre diversele feluri de autoturisme supuse taxei de poluare, mai exact, a neutralității taxei, potrivit instanței.
„Prin urmare, caracterul discriminatoriu al dispozițiilor OUG 50/2008 poate fi analizat doar prin raportare la autovehiculele intrate în România și cu privire la care s-a perceput taxa de poluare, iar nu cu privire la autovehiculele înmatriculate în România înainte de 1 ianuarie 2007 și nici cu privire la autovehiculele înmatriculate în perioada 1 ianuarie 2007 – 1 iulie 2008, supuse taxei de primă înmatriculare”, arată Curtea de Apel Suceava.
Instanța a precizat că la data la care reclamantul a achitat taxa de poluare erau în vigoare prevederile OUG 218/2008, care dispuneau că „autovehiculele M 1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N 1 cu norma de poluare Euro 4 care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009 inclusiv se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului 50/2008”.
Printre argumentele care au stat la baza adoptării acestei măsuri legislative se află protejarea pieței interne prin „păstrarea locurilor de muncă în economia românească, iar un loc de muncă în industria constructoare reprezintă patru locuri de muncă în industria furnizoare”, așa cum rezultă din preambulul OUG 218/2008.
De asemenea, scopul protejării pieței interne de autovehicule rezultă implicit din faptul că în România, piața este dominată de producătorii autovehiculelor ale căror caracteristici tehnice permit scutirea de la plata taxei de poluare.
În această modalitate de reglementare, prin modul în care este formulată legislația românească, se urmărește un efect protecționist la nivelul industriei naționale a autovehiculelor noi, a menționat instanța.
În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de Justiție Europene, statele membre pot prevedea taxarea diferențiată a unor produse similare, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale.
În urma cerinței de „primă înmatriculare”, toate mașinile noi înmatriculate în perioada 15 decembrie 2008- 31 decembrie 2009, care intră direct pe piața mașinilor de ocazie din România, circulă fără să fie impuse taxei de poluare.
Pe de altă parte, autovehiculele de o calitate asemănătoare, care urmează să fie înregistrate în România în aceeași perioadă, dar nu pentru prima dată, și care intră în concurență directă cu produsele naționale, vor fi supune unei taxe substanțiale.
Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Suceava a constatat că reglementarea națională a taxei de poluare conform căreia aceasta se suspendă pentru anumite autovehicule, însă crește pentru anumite mașini de ocazie provenite din alte state membre încalcă dispozițiile articolului 90 alineatul 1 din Tratatul CE.
De altfel, cu aceeași argumentare, Comisia Europeană a transmis României o „scrisoare de somare”, ca primă etapă a procedurii de încălcare a dreptului comunitar, prevăzută de articolul 226 din Tratatul CE.
De asemenea, CJE a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau unei alte proceduri constituționale.
Având în vedere aceste considerente, Curtea de Apel Suceava a admis recursul și a modificat, parțial, sentința atacată, în sensul admiterii acțiunii și obligării pârâților la plata sumei de 5.674 lei și a dobânzii legale aferentei sumei la data efectuării plății, precum și la a 59,30 lei cheltuieli de judecată din ambele instanțe.
De la 1 ianuarie 2010, proprietarii mașinilor care au motorizări conforme cu normele de poluare Euro 4 plătesc și ei taxa de primă înmatriculare, nivelul acesteia fiind stabilit în funcție de capacitatea cilindrică și emisiile CO2 ale modelului.
Guvernul a cerut Comisiei Europene să accepte prelungirea perioadei de exceptare de la plata taxei auto pentru mașinile noi cu șase luni, până la sfârșitul lunii iunie 2010, dar solicitarea a fost respinsă, astfel că excepția a fost ridicată din 1 ianuarie 2010.
Guvernul a decis, în luna aprilie 2008, introducerea taxei de poluare auto, calculată în funcție de datele tehnice ale fiecărei mașini în parte, pe baza capacității cilindrice și emisiilor de dioxid de carbon. Pe fondul creșterii numărului de mașini second-hand importate, Guvernul a decis, în urmă cu un an, ca taxa auto percepută la achiziția mașinilor noi să fie suspendată începând cu 15 decembrie 2008 și până la sfârșitul lunii decembrie 2009, pentru vehiculele Euro 4 cu motorizări de până la 2.000 centimetri cubi înmatriculate pentru prima dată în România și în Uniunea Europeană.
