Desfășurarea, în aceste zile, la Herghelia Rădăuți, a ediției cu numărul XIII a competiției hipice Cupa Bucovinei-Romsilva ne dă dreptul de a vorbi, cu mândrie, de consacrarea unei frumoase tradiții pe hipodromul rădăuțean.
Nădăjduim că sucevenii se vor bucura, alături de noi, de acest spectacol, care confirmă, o dată în plus, că echitația, prin specificul ei, este mai mult decât un sport. Ea este o artă în care cei doi „actori” – omul și calul – își aduc o egală și meritorie contribuție. Concursurile hipice pe care le organizăm la cele două herghelii din structura Direcției Silvice Suceava atrag cu fiecare ediție – spre satisfacția noastră – un număr sporit de participanți: competitori, dar și mulți iubitori ai echitației sportive și de agrement.
Spre deosebire de alte ramuri și discipline sportive, hipismul – care implică o perfectă comunicare și înțelegere între om și cal, într-un tandem bine sudat prin milenii – solicită, dar și dezvoltă calități salutare în această eră a individualismului: spirit de echipă, prietenie, perseverență, generozitate, răbdare, înțelegere și ajutorare. Astfel încât echitația reunește, prin minunatele însușiri ce o definesc și disting, tineri și vârstnici, profesioniști și amatori, începători și consacrați, crescători de cabaline, antrenori și jochei, presă, public.
Aceste caracteristici specifice hipismului îndreptățesc o plăcută constatare: dincolo de configurația trecătoarelor clasamente, indiferent de numele celor care vor urca pe podiumul de premiere, asemenea competiții – de fapt exemplare demonstrații de tenacitate, perseverență, de grație și armonie – au numai câștigători și nici un învins. Ele rămân în principal un fertil prilej de a schimba experiențe și cunoștințe, de a transmite și primi învățăminte și deprinderi de viață care depășesc palmaresul unui întreceri sportive oarecare.
În calitate de reprezentant al silvicultorilor suceveni, mă bucur să constat că an după an competițiile hipice pe care le găzduim încep să se constituie într-un eveniment important și la nivel național, al cărui prestigiu e validat de numărul și calitatea participanților: cai, călăreți și cluburi hipice consacrate. Această certitudine ne oferă sentimentul agreabil, dar și stimulator, că ne-am îndeplinit datoria, în ciuda numeroaselor provocări pe care ni le-au pus în față anii de început ai acestei activități. Împărtășim totodată, văzând numărul tot mai mare al copiilor și tinerilor care încep să practice nobilul sport hipic, satisfacția că ne aflăm, ca organizatori, pe drumul cel bun, toate acestea fiind un imbold pentru a continua.
Ne obligă la consecvență și seriozitate în această privință și opera înaintașilor noștri. Cunoscuți sau anonimi, aceștia au făcut posibil ca noi să putem vorbi azi, în zorii mileniului trei, de rase și linii cabaline distincte și valoroase, specifice Bucovinei. Iar înfăptuirile lor rămân memorabile și vii deoarece au îngemănat în mod salutar două calități la fel de rare: profesionalismul desăvârșit și patriotismul neprecupețit, dragostea pentru valorile specifice acestor ținuturi.
Desigur, creșterea și selecția cailor nu este, organizațional, o activitate specifică, în sensul clasic, silviculturii. Dar „cal” și „pădure” nu au fost niciodată entități, realități opuse, separate. Ele au constituit, mai degrabă, un sudat și eficient tandem, fie că invocăm drept argument legendele istorice ale Bucovinei, baladele haiducești și luptele pentru neatârnarea țării, fie că reamintim tehnologiile arhaice – unele încă în vigoare, ba chiar validate de cerințele moderne, ecologice – de exploatare și transport al lemnului.
Astfel că și din aceste rațiuni, în numele acestui dovedit atașament, acum un deceniu, când RNP-Romsilva a primit în administrare hergheliile, silvicultorii au luat această îndatorire în serios. În conformitate cu spiritul de devotament, simțul gospodăresc și disciplina care caracterizează prin definiție corpul silvic. Noi, slujitorii pădurii, am înțeles de la început că dincolo de o activitate economică distinctă, fusesem desemnați să îndeplinim o misiune importantă: salvarea unui patrimoniu genetic amenințat cu dispariția. Și prezervarea, astfel, a uneia dintre notele distinctive ale specificului național, a unei bogății seculare a României. Iar această „misiune de salvare” ne-a solicitat consistente și consecvente eforturi: organizatorice, investiționale, umane.
Cu optimismul și generozitatea specifice acelora care plantează, întrețin și apără pădurile pe care le vor prețui și de care se vor bucura generațiile de mâine, ne exprimăm speranța că și aceste eforturi ale noastre vor fi recunoscute, apreciate și continuate în viitor.
Urez succes deplin competiției la care asistăm, iar invitaților și publicului le dorim să trăiască momente de reală desfătare a privirii și sufletului aici, pe Hipodromul din Rădăuți, martor și păstrător al atâtor amintiri de neuitat. Îi felicităm călduros pe toți participanții la concurs pentru consecvența eforturilor și sacrificiilor personale ori de echipă, consacrate nobilei lor pasiuni. Mulțumim Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva pentru consecvența cu care sprijină aceste competiții hipice de ținută. Adresăm, de asemeni, mulțumiri pentru substanțiala ei implicare Federației Ecvestre Române. Gândurile noastre bune se îndreaptă și către reprezentanții mass-media și către public, cel care dă, de fapt, sens și rațiune spectacolelor de acest gen, frumoase sărbători bucovinene. Pilduitoare pentru o exemplară prietenie multimilenară: cea dintre ființa gânditoare și cal.
Ing. Sorin Ciobanu
Director al Direcției Silvice Suceava
