Cumpărători penali, vânzători păguboși

Îmi cer scuze pentru un comentariu legat de transferările care, ziceam eu atunci, la echipele serioase din fotbalul adevărat sunt finalizate până la startul campionatului din motive numeroase, cel mai important fiind cel legat de strategia antrenorului, în timp ce la noi echipele de toate nivelurile continuă să vândă și să cumpere fotbaliști într-o veselie. De ce vă cer scuze, puțin mai încolo. Acum, detaliind nițel situația de la noi, am avut totuși confirmarea că procesul de vânzare-cumpărare n-are nici o legătură cu tactica preconizată de vreun antrenor, oricare ar fi acela și la orice echipă ar antrena. Singurul criteriu pare a fi acela al gogonelelor sau al castraveciorilor de pus la murat: dacă le iei de la piața de angro ieși mai ieftin la kil. De asemenea, poți cumpăra încă mai ieftin când omul scade din preț din dorința de a-și strânge mai repede catrafusele și de a se căra la el acasă, în sud, unde producția de gogonele a fost întotdeauna mai bogată. Exact așa s-au petrecut lucrurile la noi, în campionatul tuturor gogonelelor și murăturilor adunate de pe toate planeta: puținele vânzări-cumpărări s-au făcut la spartul târgului, marile piețe de angro fiind cele de la Timișoara și Craiova. Beneficiarii, cei care au așteptat sosirea serii, au luat la kil ceea ce se vindea până mai devreme doar la bucată și cu prețuri „de firmă”. Astfel, marele beneficiar Gigi Becali, avid de umplut borcanul la prețuri cât mai mici, se pare că nici n-a observat că vreo două gogonele erau deja borșite, nefiind bune decât de dat la gunoi. A ajuns astfel să caute altele mai breze fix în ograda celui mai cunoscut producător de legume, bulgarul. Și când? Tocmai în momentul în care, cu cântarul în față, încercam să aflăm ce trage mai tare: brânza de stână din Ghencea sau castraveciorul bulgăresc? Ciudat e că nimeni de la UEFA nu s-a inflamat nici măcar cât FRF-ul atunci când același cioban, la intern de data asta, arunca în urechile adversarilor direcți (Cluj, Galați, Timișoara) sume colosale, ipotetice desigur, pentru achiziționarea celor mai buni din bătătura adversă. De ce vă cer, totuși, scuze? Pentru că, deși campionatul începuse deja, una din cele mai serioase echipe de pe lume, Arsenal, antrenată de un mare strateg, Arsene Wenger, l-a vândut pe omul care-i făcea tot jocul: Cesc Fabregas. La primul meci fără el, a luat-o acasă (0-2 de la Liverpool). Săracu’ Wanger, ce față avea!