Cum să păstrezi relația cu copilul tău când ești la distanță (II)

Interesante sunt și rezultatele unor activități făcute împreună: să vă faceți conturul mâinilor sau tălpilor voastre împreună pe aceeași foaie cu creioane colorate sau cu acuarele. E frumos mai ales dacă aveți copii mici fiindcă astfel veți vedea de la un an la altul cât de mult au crescut. Dacă aveți mai mulți bani la dispoziție, puteți chiar să imprimați tricouri cu mâinile voastre împreună (chiar mai mulți: amândoi părinții și toți copiii lor) ca semn că voi sunteți o familie întreagă, chiar dacă stați la distanță unii de alții. Unii merg chiar mai departe și impregnează poze pe lenjerii de pat, pături sau măcar pernuțele pe care dorm. Sigur, o foaie sau un tricou rămâne copilului, alta părintelui. Sau puteți să scrieți voi un mesaj pe tricoul copilului vostru (gen „Mami te iubește”), iar el să facă același lucru pe tricoul vostru sau să facă doar un desen dacă nu știe să scrie.
Dar poze și filmări nu trebuie să facă doar cei plecați, ci și cei care au grijă de copii în țară. Să faceți poze în momente importante din viața lui – chiar dacă asta înseamnă atunci când copilul a mâncat pentru prima dată singur sau și-a făcut singur prima omletă. Puteți de asemenea să scanați sau să fotografiați rezultatele pe care le obține el, și nu mă refer doar la diplomele obținute la școală, ci și la lucrările de control la care a luat note bune sau chiar pagini de caiet cu teme făcute sau picturile realizate sau colajele sau planșele pentru școală. Orice poate fi trimis prin internet părinților și poate să întărească relația dintre ei.
Un pericol mare pentru a deteriora relația cu copilul nostru e să facem promisiuni de care nu ne ținem. Să îi promitem că îl sunăm într-o anumită zi și la o anumită oră și să nu o facem este foarte deprimant pentru el. Să îi promitem că îi vom cumpăra o anumită haină sau o anumită jucărie și să nu o găsim, iarăși poate fi descurajator pentru el. Sigur noi vrem să ne ținem de cuvânt, dar poate efectiv nu avem cum. Iar atunci când suntem la distanță e esențial să ne ținem de promisiuni. Așa că aveți grijă ce promisiuni faceți copiilor voștri și mai bine spuneți „voi încerca să …” decât „îți promit” dacă nu depinde 100% de tine.
Iar atunci când veniți înapoi în țară, în afara cadourilor clasice, puteți să aduceți și altfel de cadouri: pietricele de pe aleea din fața casei unde locuiți sau niște flori uscate din grădina sau frunze ale copacilor care trăiesc doar în acea zonă și la noi nu (palmieri de exemplu), sau conuri, semințe, etc. Puteți aduce CD-uri cu muzica din țara respectivă, ghiduri de călătorie cu obiectivele importante de vizitat, cărți de bucate specifice zonei de acolo , cărticele pentru copii, dar chiar și cursuri de limbă pentru copii (spaniolă, italiană, germană, etc). Astfel îl veți motiva și pe el să învețe limba pentru când va fi mare și va veni în vizită sau chiar o veți învăța împreună, ținându-l la curent cu ce cuvinte noi ați mai învățat sau chiar vorbind în limba respectivă la telefon sau prin internet. Un astfel de obiectiv comun îi apropie și mai mult pe copii de părinți.
De asemenea, salvați undeva conținutul convorbirilor scrise pe mail sau pe messenger. La un moment dat s-ar putea să fie foarte valoroase, peste ani, dar și mai curând când vă va fi dor unora de alții și nu veți mai putea vorbi, veți putea cel puțin să recitiți ceea ce ați scris.
Și mai presus de toate, în timp ce munciți să satisfaceți nevoile materiale ale copiilor, nu uitați să satisfaceți și nevoile lor psihologice: nevoia de a fi iubiți necondiționat, nevoia de a fi acceptați așa cum sunt și nevoia de a avea o familie! Chiar și la distanță!
Psiholog Mihaela Zaharia
Parenting trainer & coach Mind Master
www.parenting.ro