Se întâmplă de multe ori ca părinții să nu poată sta alături de copiii lor atât de mult timp pe cât și-ar dori. Poate au un serviciu foarte solicitant și pleacă dimineața în zori și vin seara târziu, poate merg des în delegații în țară sau în străinătate, poate pleacă la studii în afară câteva luni de zile sau la muncă pentru câțiva ani. Uneori e doar un singur părinte în această situație, alteori sunt amândoi.
Oricare ar fi cazul, copiii există, copiii rămân și își doresc să stea mai mult împreună cu părinții lor sau măcar să comunice mai mult. Deși am întâlnit părinți de adolescenți care mi-au mărturisit că relația cu copiii lor s-a îmbunătățit de când copiii au plecat la studii la mare distanță de casă, de cele mai multe ori părintele e cel care pleacă, iar copilul e cel care suferă.
Și totuși, ce poți face ca să ai o relație strânsă cu copilul tău, chiar dacă ești la distanță?
Putem porni de la faptul că orice om intră în contact cu lumea înconjurătoare și cu ceilalți doar prin cele cinci simțuri: văz, auz, miros, pipăit și gust. La distanță, ultimele două sunt imposibil de păstrat, mirosul poate fi, dar foarte greu, însă primele două pot fi folosite la maxim: să ne auzim cât mai des și să ne vedem cât mai des.
Poți firește să vorbești la telefon cu copilul tău cât mai des. Poți să trimiți mesaje sms atunci când știi că are nevoie: când dă teză la școală (și îi urezi succes), când merge la o aniversare (și îi urezi petrecere frumoasă), când și-a cumpărat ceva ce își dorea (și îi spui să se bucure de acel lucru sau să-l poarte sănătos), când e bolnav (și îi spui să se facă bine curând) și firește lista poate continua.
Sau poți să folosești internetul ca să vorbiți sau să vă și vedeți (cu camera web) pe skype, messenger, etc. Însă nu trebuie să vă limitați la a vă filma doar pe voi, ci poți filma și camera în care stai, priveliștea de pe geam și celelalte persoane de lângă voi. Sau să îi trimiți prin internet copilului imagini sau înregistrări cu locul tău de muncă (drumul, clădirea și interiorul), cu colegi tăi, cu blocul sau casa unde locuiești, cu piața în care îți faci cumpărăturile, cu imagini ale orașului în care stai. De asemenea poți filma faptul că pe biroul de la servici sau pe noptieră ai poza lui sau ai un desen de-al lui înrămat deasupra patului acasă sau un bilețel de la el, la tine în portofel. În acest fel, copilul se va simți mai aproape de părintele lui, va simți că părintele lui se gândește la el, se va simți părtașla experiența lui și va ști ce să-și imagineze atunci când se gândește că „tati e la servici” sau „locuiește în orașul X”.
Mi-a plăcut și ideea cuiva care spunea că atunci când pleacă în străinătate, copilul îi dă o jucărie de-a lui căreia îi face poze în locurile în care a ajuns. Când se întoarce îi arată fotografiile cu locurile în care a ajung jucăria lui și firește, i-o dă înapoi. Astfel, în cazul în care copilul nu își poate însoți părintele, măcar jucăria lui i-a fost aproape.
De asemenea pentru copil sunt foarte valoroase sunt mesajele filmate special pentru el. Putem să îi transmiți astfel cât de mult îl iubești, cât îți e de dor de el, ce e important pentru voi, ce aștepți să faceți împreună când vă veți vedea, etc.
Pentru copiii mici și nu numai te poți înregistra citind povești și poți trimite acasă un CD pentru a-i fi pus copilului de câtre persoanele care au grijă de el. Mai ales dacă știi care sunt poveștile lui preferate și tu nu poți fi seara alături de el să îl adormi…
Importante sunt și filmele, înregistrările și fotografiile făcute atunci când suntem împreună în vacanță – pentru cei plecați la muncă pentru mai mult timp. Atunci când vă vedeți nu uitați să faceți poze, dar să vă și filmați împreună în momente fericite – filmele acelea vor fi foarte valoroase pentru copiii voștri după ce veți fi plecați. Așa că, în loc să cumpărați încă un televizor, mai bine achiziționați o cameră video pe care să o folosiți câțiva ani de acum încolo. De asemenea, în aceste perioade în care sunteți împreună e bine să faceți împreună activități care îi plac copilului vostru. Poate să mergeți cu el la un meci, poate să desenați împreună, poate să îl ascultați cum cântă sau să vă plimbați cu bicicleta. Fiți alături de el în activitățile care lui îi fac plăcere, chiar dacă vouă vi se par puerile și poate în același timp voi ați prefera să stați de vorbă cu alți adulți. Amintirile pe care i le lăsați în urmă contează enorm pentru el. Dacă doar îi dați o pungă cu cadouri și apoi vă uitați la televizor ca să aflați noile știri din țară … relația voastră va avea de suferit. Și nu datorită distanței, ci datorită a ceea ce faceți sau nu faceți când sunteți lângă el, chiar dacă e vorba de doar o săptămână într-un an.
Psiholog Mihaela Zaharia
Parenting trainer & coach Mind Master
www.parenting.ro