Puțini oameni își mai amintesc că județul Suceava a mai fost lovit de inundații devastatoare în ultimii ani.
Despre cele din mai 1970 cu siguranță mai știu date doar cei care au ajuns la o anumită vârstă.
Dacă acum s-au înregistrat trei decese, în urmă cu 55 de ani furia apelor nu a luat nici o viață.
Totuși, pagubele materiale au fost mari, iar ziarul care apărea la vremea respectivă, ”Zori Noi”, a consemnat o serie de informații de la evenimentele din 1970.
Au fost inundate 768 de case, din care 43 au fost dărâmate și 622 avariate, iar 152 de familii au rămas fără adăpost.
De asemenea, apele au distrus culturi de pe 8.612 hectare de teren, din care 3.387 au fost pășuni și fânețe, iar diguri și maluri de protecție au fost distruse.
Valoarea pagubelor de la inundațiile din urmă cu mai bine de jumătate de secol s-au ridicat în județul Suceava la peste 50 de milioane de lei, o sumă uriașă pentru acea vreme.
- Și acum 55 de ani, satul Neagra de la Broșteni a fost lovit de ape
Satul Neagra, din orașul Broșteni, cea mai afectată localitate după inundațiile de duminică, 27 iulie 2025, a fost lovit de ape și în 1970.
Pe adresa ziarului ”Zori Noi”, un localnic a trimis o scrisoare de mulțumire, din care redacția a alcătuit un text din care cităm:
”O scrisoare din satul Neagra, comuna Broșteni, trimisă de Dumitru Dobrin, un om care, acum, la vârsta pensionării, se afla în fața pericolului de a-și pierde, în câteva clipe, tot ce a agonisit prin truda multor ani, ne întregește concluzia că pretutindeni unde apele au crescut amenințător ele au întâlnit în cale un baraj greu de trecut.
E barajul viu al oamenilor, care, din spirit de omenie și solidaritate, au sărit în apărarea vieților omenește și a bunurilor materiale.
Neagra, un pârâu cu apă cristalină, care de obicei curge liniștit, se umflase din cauza ploilor abundente ieșind din albie.
Apele se apropiau năvalnic și de casa muncitorului Dumitru Dobrin. La fel de repede a venit și ajutorul tovărășesc al oamenilor din sat.
Ion Baran, secretarul comitetului executiv al consiliului popular local, inginerul silvic Epaminonda Colibaba, plutonierul major Grigore Cojocărașu, de la postul de miliție, care aveau sarcini concrete din partea comandamentului local pentru apărarea împotriva inundațiilor, împreună cu tractoriștii Dumitru Truța și Petru Botezatu, cu locuitorii Gheorghe Gavril, Grigore Tananică, Toader V. Erhan, înfruntând Neagra înfuriată și ploaia care nu mai înceta au oprit pătrunderea apei în casa semnatarului scrisorii”.
Probleme au mai fost la inundațiile din 1970 și în alte sate din Broșteni, fiind menționate în articolul intitulat ”Baraj viu în calea apelor” și localitățile Petroasa și Frasin.
Cum se întâmplă și acum, ulterior oamenii au trecut la scoaterea mâlului și curățarea zonei.
”Cu gândul și cu fapta sunt însă alături de semenii lor din localitățile mai greu încercate de marile calamități naturale ale acestui an.
Unii donează diferite sume de bani în folosul populației sinistrate, alții duc la centrele de colectare obiecte de îmbrăcăminte și alte produse, alții fac ambele gesturi, conștienți că în situația celor pe care îi ajută puteau fi și ei”, se mai arată în materialul de presă din ”Zori Noi”.
- Lovită de inundații, populația Sucevei a trimis ajutoare către alte zone, mai grav afectate
În acel an, nu doar județul Suceava a fost lovit de inundații devastatoare.
Au fost județe unde situația a fost mult mai dificilă și s-au înregistrat și victime umane.
Chiar dacă aveau propriile probleme, sucevenii au trimis mai multe convoaie cu ajutoare.
Unul a constat în 40 de camioane cu cartofi, moment consemnat în presa vremii:
”Înfruntând ploaia, vântul, frigul, cooperatorii din județul nostru au încărcat zeci și zeci de tone de cartofi, pe care le-au trimis cu un convoi de 40 de camioane spre județul Mureș, pentru ajutorarea unor cooperative agricole sinistrate.
Fălticenii, locul de formare a convoiului, a trăit momente de emoționantă manifestare a solidarității umane.
Au sosit aici camioane din toate părțile județului: de la Plopeni și de la Forăști, de la Rădășeni și Baia, de la Bălcăuți, Calafindești, Ipotești, Stroești, Gălănești, Grănicești etc., în total din 25 de cooperative agricole.
Pe mașini puteau fi citite inscripții prin care donatorii își exprimau hotărârea de a ajuta din toată inima, cu tot ce le stă în putință, localitățile, unitățile economice, populația din județele greu încercate de calamități.
<Județul Suceava, pentru populația sinistrată din județul Mureș>, <Sub conducerea Partidului Comunist Român, vom învinge toate greutățile>, <Ne vom înzeci eforturile pentru a recupera pagubele pricinuite de inundații>, <Județul Suceava, pentru membrii CAP Fântânele – Sovata>, sunt câteva din îndemnurile și lozincile scrise”, se arată în materialul de presă din mai 1970.
- CEC – Contul 2000 și ajutoarele din străinătate
La vremea respectivă, a fost deschis și un cont pentru ca oamenii să doneze bani pentru sinistrați.
Iară cum sună un astfel de material din ziarul ”Zori Noi”: ”42.185.000 lei, la această cifră se ridica la 30 mai suma depunerilor din întreaga țară în contul CEC – 2000.
Printre milioanele de cetățeni care contribuie pe această cale la ajutorarea populației din județele grav afectate de inundații se numără și elevii Liceului <Nicolae Bălcescu> din Pitești (suma depusă – 18.000 lei), precum și cei de la Școala Generală Nr. 1, din aceeași localitate – 4.106 lei”.
Ajutoare au fost trimise și de la fabrica Rarăul, din Câmpulung Moldovenesc, care a contribuit cu sute de obiecte de îmbrăcăminte, dar și alte obiecte necesare pentru sinistrați.
În ”Zori Noi” sunt consemnate și ajutoarele pe care România le-a primit de la nivel internațional, de la diferite state și organizații, cum ar fi Cuba, Crucea Roșie Japoneză sau o Asociație elvețiană a ajutorului muncitoresc – țărănesc.
Cu alte cuvinte, și acum 55 de ani, oamenii au arătat că știu ce înseamnă solidaritatea în fața dezastrelor naturale și pentru sprijinirea celor în suferință.
