Cum pot scăpa șoferii de amenzile de radar. Sfaturi ale unui profesor al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava

Tot mai mulți suceveni sunt nemulțumiți de amenzile radar și de faptul că li se suspendă carnetele de conducere pentru depășirea vitezei legale măsurate cu așa-numitul sistem de detectare “luare din mers”. Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Gutt de la Facultatea de Inginerie Alimentară din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” este preocupat de această problematică pe care a studiat-o îndelung.
Gheorghe Gutt dă dreptate cetățenilor nemulțumiți, care au reale șanse de câștig în instanță, pentru că, așa cum el spune, „viteza este o mărime metrologică, ea trebuie măsurată cu mijloace metrologice, iar orice măsurătoare a unei mărimi metrologice efectuată prin mijloace nemetrologice, conform Legii Metrologiei din România, este ilegală”.
Gheorghe Gutt expune o serie de argumente prin care demonstrează disfuncționalitățile și neregulilor sistemelor radar. Potrivit lui, toate dovezile expuse sunt argumente suficiente pentru cei care doresc să conteste în instanță o amendă sau suspendarea carnetului de conducere pentru depășirea vitezei, măsurată din mersul mașinii poliției.
Gutt: „Ilegalitatea nu este una măruntă, ci este una gravă”
Seria argumentelor expuse de profesorul Gutt par stufoase și greu de pătruns la prima vedere. Urmărind însă cu atenție firul raționamentului său, dovezile pe care se bazează demonstrația prind sens.
„În primul rând, ilegalitatea nu este una măruntă, ci este una gravă”, spune Gheorghe Gutt.
Acesta a dezbătut pas cu pas întreaga problematică, detecția vitezei de pe loc, de către aparatele radar, fiind primul subiect tratat.
„Așa cum am menționat, viteza este o mărime metrologică. Poliția este obligată să măsoare o viteză absolută, mai precis numai viteza vehiculului vizat, ceea ce presupune obligatoriu ca mașina poliției să stea pe loc și nicidecum să fie în mișcare”, arată profesorul. El mai precizează că în momentul măsurării vitezei de pe loc, unghiul dintre axa antenei radar și axul șoselei trebuie să fie cuprins între 5 și 20 de grade din cauza faptului că emisia radiației de către antena radar se face după un con, iar pentru ca măsurătoarea să fie corectă, vârful acestui con trebuie să cadă sub un unghi cât mai mic pe autovehicul. Cu cât acest unghi depășește 20 de grade, cu atât eroarea de măsurare este mai ridicată. Dacă aceste condiții sunt respectate, măsurătoarea vitezei cu radarul de pe loc este corectă, având erori de măsurare tolerate de câteva procente (aceste procente diferă de la țară la țară).
„O serie de condiții, obligatorii în alte țări, nu se respectă în România”
Cât despre detecția vitezei din mers, Gutt explică: „Atunci când se măsoară viteza din mers, se determină viteza relativă între vehiculul vizat și cel al poliției, ceea ce evident contravine Legii Metrologiei, dar și unui principiu fizico-matematic (principiu ce stă la baza ecuației Doppler)”. Cu toate acestea, unele țări, printre care și România, folosesc măsurarea vitezei autovehiculelor cu radar și din mers, respectiv determină viteza vehiculului vizat la „întâlnire” sau „din urmărire”. Pentru ca acest tip de măsurătoare să fie acceptată, în unele țări sunt impuse poliției o serie de condiții tehnice și metrologice care garantează, în primul rând, că viteza mașinii poliției este măsurată metrologic.
„Trebuie știut că la detecția vitezei din mers, la stabilirea vitezei autovehiculului vizat, participă și valoarea vitezei vehiculului poliției”, explică Gutt.
Prima condiției stipulează că detectorul de viteză al autovehiculului poliției trebuie verificat și sigilat anual de către Institutului National de Metrologie (INM), împreună cu radarul, scop în care vehiculele poliției trebuie deplasate la INM și testate în mers, în condiții reale, pe un stand de încercări omologat. Totodată, INM trebuie să dispună de un stand de verificare din mers atât pentru radar, cât și pentru detectorul de viteză, și să respecte în timpul detecției din mers protocolul stabilit în omologarea Biroului Român de Metrologie Legală (BRML). La orice înlocuire a cauciucurilor de pe roțile tractoare ale vehiculului poliției, radarul împreună cu detectorul de viteză să fie recalibrate și sigilate de către INM. De asemenea, soft-ul detectorului radar nu trebuie să permită achiziția vitezei vehiculului vizat la un unghi mai mare de 20 de grade între axa antenei și axa șoselei, iar viteza mașinii poliției trebuie să fie constantă în timpul detecție. Totodată, radarul trebuie să nu fie pornit la puțin timp înainte de detecție, iar în timpul măsurătorilor atmosfera trebuie să nu fie umedă.
Gheorghe Gutt arată că nici una din aceste condiții nu este respectată în România.
Chiar și în cazul în care aceste rigori sunt respectate, în continuare apar erori de măsurare mai mari la detecția radar din mers, decât la cea de pe loc. Aceste erori sunt cauzate, cumulativ, de gradul de uzură a cauciucurilor autovehiculelor poliției, de gradul de umflare variabilă a cauciucurilor, de unghiul sub care se face achiziția vitezei la întâlnire, de variația vitezei mașinii poliției în momentul detecției etc.
Din aceste motive, în alte țări eroarea admisă pentru acest tip de măsurare este de ±10% pentru detecția la întâlnire și de 8% pentru detecția în urmărire, valoarea erorii de măsurare scăzându-se întotdeauna în favoarea cetățeanului, din viteza indicată de radar.
„La noi în țara, după ce că nu respectăm nici una din condițiile tehnice enumerate mai sus, ceea ce duce la erori de măsurare mari, eroarea tolerată de poliție este mult mai mică decât cea din alte țări”, a mai spus profesorul.