Odată cu trecerea anilor, pasiunea într-o relație se stinge și romantismul dispare treptat. Pentru a nu ajunge într-o asemenea situație, e bine să identificați sursa divergențelor.
Sunteți frustrată pentru că relația dumneavoastră nu mai are romantism? Nu vă puteți imagina cum și de ce a dispărut entuziasmul de la început? Dacă vă ajută cu ceva, să știți că nu sunteți singura. Multe cupluri trec prin situații de acest gen. Unele capitulează în fața problemelor, altele însă reușesc să-și refacă legăturile amoroase, găsind împreună soluții. Totul depinde de ce fel de relație aveți și de „modelul” de cuplu din care faceți parte.
În primul rând, o relație nu presupune numai dragoste. Este nevoie ca două persoane să se respecte reciproc și să-și dezvolte abilități de comunicare pentru a putea menține o relație sănătoasă.
Din păcate însă, aceste aspecte ale vieții de adult nu se învață la școală, dar totul poate fi rezolvat cu atenție și cu răbdare. Principala cauză a acestei probleme este felul în care oamenii își gestionează sentimentele de teamă, frustrare, furie. Există patru „modele” de relații, dintre care trei sunt disfuncționale.
Modele de cupluri disfuncționale
Primul model este cuplul format din doi agresori activi. De obicei, când sunt furioși, partenerii obișnuiesc să arunce critici și să ridice vocea. Mediul în care ei trăiesc este foarte zgomotos și se „înfierbântă” mai mult din cauza discuțiilor aprinse.
Al doilea model de cuplu reunește doi agresori pasivi. Mediul în care locuiește un astfel de cuplu este liniștit, dar conflictul parcă plutește prin aer. Ambii parteneri refuză comunicarea și consideră că soluția cea mai bună pentru a scăpa de sentimentele negative este să le închidă în interior.
De obicei în astfel de cupluri, sarcasmul este prezent în permanență, detaliile sunt ignorate sau uitate (aniversări, date importante), partenerii sunt absenți sau nu se implică.
Al treilea model disfuncțional de cuplu este cel format dintr-un agresor pasiv și unul activ. Este cazul cuplurilor în care unul dintre parteneri se implică și încearcă să rezolve problemele prin comunicare, iar celălalt rămâne impasibil sau se întoarce cu spatele. Cu cât agresorul activ „atacă” mai mult și își exprimă frustrările, cu atât mai mult se îndepărtează celălalt.
Situația ideală
Care ar fi modelul de cuplu ideal? Bineînțeles, cel în care agresorul activ își domolește atacurile, iar cel pasiv își adună curajul de a-și înfrunta partenerul. Folosind abilități de comunicare constructivă, partenerii pot discuta problemele și pot rezolva împreună, ajungând să-și dea seama că această comunicare îi apropie și că astfel pot întreține o relație romantică.