Cum nu se potolesc ei…

Spuneți drept: chiar nu v-ați săturat să tot auziți, an de an, pe vremea asta, despre ce fapte de vitejie pregătesc „granjii” (ăștia fiind Steaua și Dinamo, de te toot întrebi când o fi trecut grandoarea asta prin fața ochilor noștri și cu ce om fi fost noi prinși atunci, de nici n-am observat-o) în perspectiva evoluției în cupele europene, unde nici nu se pune problema că n-ar ajunge în finală, și a celui din campionatul pe care, se-nțelege de la sine, îl vor câștiga „la pas”, lucru normal având în vedere valoarea lotului, calificarea dincolo de orice limite atinse până acum a antrenorilor și, desigur, tradiția. Cum se vede de la mine chestiune: am să o iau în ordine inversă, începând cu „tradiția”. Ei bine, când vorbesc despre asta, conducătorul celor două găști (că „echipe” e greu, chiar imposibil, să le zici) vorbesc, desigur, despre domnul Ceaușescu, fiindcă doar pe vremea lui exista tradiția ca un an titlul să meargă la Miliție, iar anul următor la Armată. Când se lua doi sau trei ani la rând de către una din ele, însemna că ori Valentin Ceaușescu (Steaua) ori generalul Postelnicu (Dinamo) era în grațiile ăolra bătrâni ceva mai mult decât ălălalt. Asta-i toată „tradiția”. Hai la antrenori: Bonetti și Prodanu’, adică soțu’ lu’ Prodanca. Un macaronar inapt s-o practice la el acasă și un blătuitor mână-n mână cu bandele de pariori (eu încă sunt convins că victoria aia de la Ploiești, a Chiajnei, cu 3 goluri în prelungiri a fost un tun dat caselor de pariuri). Îi vedeți transformând bandele în bici? Care să și plesnească!? În sfârșit, jucătorii. Păr dacă principalele achiziții, la unii, sunt niște rebutați de prin Portugalia, iar la ăilalți ținta rămâne veșnic (și e atinsă în fiecare vară!) recuperarea fosilelor care au frecat banca de rezerve din China până-n (maximum!) Bulgaria, cum mama naibii să te aștepți la altceva decât la salvarea miraculoasă de la retrogradare și la făcut de râsul lumii încă din preliminariile Europa League? „Săgeată”, „Cap de Zmeu” și Pulhac (ăsta, la cm îl cheamă, nici n-o să aibă vreodată nevoie de poreclă) sunt piesele de bază ale „noului Dinamo!