Cum au făcut avocații din Baroul Bota averi de pe urma celor care și-au pierdut persoane dragi în accidente rutiere

Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava a finalizat acum două zile un rechizitoriu de aproape o mie de file, în care sunt descrise minuțios mii de fapte penale care le sunt imputate avocaților care au făcut parte din Baroul Bota, o organizație care, susțin procurorii, a folosit fără drept denumirile de „Barou” și „Uniunea Națională a Barourilor din România”, denumiri specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat. După cum am prezentat în detaliu în ediția de ieri a ziarului nostru, nouă inculpați, în frunte cu Pompiliu Bota, au fost trimiși în judecată, fiind acuzați de comiterea a aproape 3.300 de infracțiuni. În ediția de astăzi vă vom prezenta acuzațiile față de o parte dintre inculpați, care au încasat sume foarte mari de bani de la succesori ai victimelor unor accidente rutiere, care, prin decizii definitive și irevocabile, au primit daune morale importante, în unele cazuri de ordinul sutelor de mii de euro. Din aceste despăgubiri s-au îmbogățit o parte dintre inculpați, rezultă din rechizitoriu.
Viitoarele victime erau racolate, adesea, în timp ce-și ridicau morții de la morgă
Procurorul de caz care s-a ocupat de acest dosar, cel mai de amploare instrumentat vreodată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, l-a identificat ca „maestru” în acest mod de operare pe inculpatul Marian Ionel Jurgiu. Acesta este acuzat că aborda oameni care își pierdeau ființe dragi în accidente rutiere încă de la morgă, profita de starea psihică a acestora, îi inducea în eroare, iar în final își oprea sume mari de bani din daunele morale pe care le încasau. Anchetatorii spun că inculpatul își lua adesea un comision cuprins între 40 și 70% din valoarea daunelor care le reveneau succesorilor persoanei decedate. Numai într-un singur caz inculpatul ar fi încasat 85.000 de euro de la succesorii unor persoane decedate într-un accident rutier.
Conform actualelor prevederi legale din România, urmașii unei persoane decedate într-un accident rutier, atunci când aceasta a fost victimă, se constituie părți civile și solicită în instanță daune morale de la inculpatul care a provocat nenorocirea. Daunele sunt plătite de firma de asigurare cu care avea contract inculpatul, iar sumele se stabilesc de către instanțele de judecată. Aceste daune sunt importante ca valoare și ajung la sume foarte mari când persoana decedată are o familie numeroasă (mulți copii, surori, părinți etc.), iar fiecare membru se constituie parte civilă în dosar. Așa s-a ajuns la despăgubiri de sute de mii de euro pentru succesorii unor persoane decedate într-un accident, ba chiar peste un milion de euro într-un caz.
65 de părți vătămate, identificate în cazul inculpatului Jurgiu
Ionel Marian Jurgiu a fost trimis în judecată pentru 47 de infracțiuni de înșelăciune, 18 infracțiuni de tentativă de înșelăciune, 77 de infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, 16 infracțiuni de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, plus 95 de acte materiale ale infracțiunii de folosire fără drept a denumirilor „Barou”, „UNBR”, a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei și purtarea robei de avocat.
Procurorul de caz a adunat probatoriu cu privire la inducerea în eroare a 65 de persoane vătămate, succesori ai unor victime ale accidentelor rutiere. Faptele ar fi fost comise în intervalul 2010-2015.
Din anchetă rezultă că acesta și-a dezvoltat un mod de operare bine pus la punct, care miza, în primă fază, pe abordarea rudelor celui decedat imediat după tragedie, când încă erau sub impulsul tragediei.
„Inculpatul își selecta victimele care se aflau într-un moment de maximă vulnerabilitate emoțională, acestea trecând printr-o traumă psihică, cauzată de pierderea subită a unei persoane apropiate, dublată de preocupările cauzate de înmormântare”, se arată într-un comunicat al anchetatorilor.
Cheia trecerii de la avocat la mandatar
Prima infracțiune comisă, arată procurorii, era că acesta se prezenta sub calitatea fictivă de avocat, explicându-le oamenilor că îi va reprezenta în procesele civile care vor urma cu asigurătorii.
Inițial între părți se semna un contract de asistență juridică, după care falsul avocat determina persoanele vătămate, cărora le câștiga între timp încrederea, să se deplaseze la un birou notarial, unde acestea semnau o procură judiciară prin care îl mandatau să le reprezinte în instanță în calitate de împuternicit.
„Pentru a obține de la persoanele vătămate această procură, inculpatul le inducea acestora convingerea falsă că este necesară în exercitarea prerogativelor de avocat, apărând astfel ca un mijloc de inducere în eroare. Mai mult decât atât, pentru a mări și menține confuzia cu privire la calitatea sa, în cuprinsul procurorii acesta se intitula avocat – mandatar”, a explicat procurorul de caz.
Prin urmare, în mod real, inculpatul reprezenta persoanele nu ca avocat, cum le crease anterior convingerea, ci ca mandatar. Procurorii arată că mandatul era unul cu titlu gratuit și nu-i dădea dreptul lui Jurgiu să pretindă, și cu atât mai puțin să încaseze, vreo sumă de bani pentru prestația efectuată.
Procentul era variabil, în funcție de cunoștințele juridice ale victimelor
„În fața persoanelor vătămate inculpatul se prevala de contractul de asistență judiciară și, pretinzând în mod mincinos că le-a reprezentat în calitate de avocat, solicita și primea sumele de bani prevăzute în aceste contracte”, au precizat procurorii.
După ce procesul se încheia, acesta încasa însă „onorariul” său, care era variabil. În urma numeroaselor audieri efectuate procurorii au ajuns la concluzia că acesta se plia în funcție de fiecare persoană în parte. Celor care aveau un minim de cunoștințe juridice și își susțineau cauza le lua un procent mai mic din suma finală, în timp ce de la oamenii sărmani, care nici măcar nu ajungeau pe la proces, le lua mult mai mult, bazându-se pe faptul că aceștia se vor mulțumi cu cât primesc.
Procurorii au identificat în cazul Jurgiu 47 de persoane vătămate, plus alte 18 în cazul cărora infracțiunea a rămas la stadiul de tentativă.
Acuzații grave: judecători duși în eroare cu chitanțe și facturi false
Tot legat de dosarele privind despăgubirile din accidente rutiere, același inculpat mai are de răspuns la o serie de acuzații grave. Acesta este acuzat că, în intervalul 2010-2015, a contrafăcut 154 de înscrisuri (77 de chitanțe fiscale și 77 de facturi fiscale), reprezentând onorariu de avocat, înscrisuri pe care le-a depus la dosarele de pe rolul instanțelor în care a efectuat acte de reprezentare a persoanelor vătămate, ca documente justificative pentru solicitarea onorariilor de avocat fictive.
Procurorul de caz arată în rechizitoriu că inculpatul a determinat 16 judecători să-și exercite în mod defectuos atribuțiile de serviciu, în sensul în care, fără vinovăție, au obligat în mod nejustificat partea adversă la plata unor cheltuieli de judecată inexistente, cu titlu de onorariu de avocat, luând în considerare facturile și chitanțele fiscale contrafăcute depuse de inculpat.
Atunci când banii erau virați de societățile de asigurare în contul său, în baza procurilor notariale atașate, sumele cu titlu de onorariu de avocat erau încasate direct, fără a mai fi necesară vreo justificare în fața persoanelor vătămate.
Anchetatorii mai susțin că inculpatul apela și la amenințări și acte de intimidare la adresa persoanelor vătămate, atunci când acestea nu erau de acord cu remiterea sumelor de bani pretinse.
Alt inculpat, același scenariu
Și alți inculpați trimiși în judecată în acest dosar sunt acuzați de fapte asemănătoare.
Inculpata Elisabeta A. L. C., de exemplu, este acuzată că, în intervalul 2011-2013, a indus în eroare 60 de persoane (cele mai multe, succesoare ale unor victime ale accidentelor rutiere), în scopul obținerii de foloase materiale, prezentându-se sub calitatea fictivă de avocat, eliberând împuterniciri avocațiale fictive și semnând contrate juridice, documente utilizate pentru a încasa sume de bani necuvenite.
Un dosar care vizează peste 3.300 de făptuitori
Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, Dragoș Bujorean, cel care a instrumentat dosarul, a arătat că în cauză au fost efectuate cercetări față de 21 de inculpați și 3.324 de făptuitori, membri ai baroului din toată țara. Nouă inculpați au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea a 3.244 de infracțiuni și acte materiale ale acestora, în timp ce față de 12, în cazul cărora s-a considerat că faptele sunt minore, s-au aplicat amenzi administrative.
Un amănunt important este că față de cei peste 3.300 de făptuitori de pe teritoriul României, care au făcut parte din barou, cercetările vor fi disjunse la parchetele competente teritorial din țară.
Cum se apără inculpații
De cealaltă parte, inculpații trimiși în judecată se apară cu argumentul că peste 600 de judecători din țară au dat soluții prin care au certificat că profesează legal, mai exact nu le-au interzis să apere persoane în procese, în calitate de avocați. În aceste condiții aceștia reclamă abuzuri din partea procurorului de caz și spun că vor demonstra în instanță că ceea ce au făcut ei a fost o activitate legală de avocat. Verdictul final în acest caz va fi dat într-adevăr de instanțele de judecată, iar toți inculpații se bucură de prezumția de nevinovăție.