Cui îi tremură izmana?

Una dintre cele mai cretine ziceri pe care le știu este „De ce ți-e frică nu scapi!”. Conform acesteia, dacă ți-e frică de avion, atunci musai te vei prăbuși la primul zbor, deși rata accidentelor aeriene este infinit mai mică decât a oricărui alt tip de accidente. Dacă ți-e frică de crocodili, e clar că vei sfârși în colții unuia, chiar dacă la noi nu trăiesc aceste jivine și chiar dacă tu nu vei călători mai departe de satul natal. Eu, de exemplu, mă tem de apă. Asta nu m-a împiedicat să fac cursuri de înot în copilărie, astfel încât la nevoie să pot supraviețui. Nu m-a împiedicat nici să mă fac pescar, acum vreo 61 de ani, iar de atunci încoace am bătut nenumărate maluri de ape. Vreau să zic că dacă îți este teamă de ceva, poți scăpa foarte lesne, cu condiția să îți iei măsurile minime de siguranță. Eu, de exemplu, nu mă aventurez pe picioare în absolut nici o apă, indiferent cât de lin pare fundul ei, fiindcă nu știi niciodată peste ce groapă poți da. Am așadar convingerea că dacă ți-e frică de ceva, dar ai nițică minte în căpățână, poți scăpa de chestia respectivă mai ușor decât unul care, absolut inconștient, nu se teme. Acum, când scriu, mai sunt 5 ore până la meciul cu Anglia. Ne temem de el? O-ho-ho, și încă cum! Deși am putea spune că e o echipă slabă, din moment ce a pierdut ca proasta, ba și printr-un autogol, după ce avusese baftă chioară cu cele 2 penalty-uri ratate de francezi, totuși mie mi se pare mai plauzibilă variantă cealaltă, cu fiara rănită care se comportă de parcă ar fi turbată. Asta înseamnă că e chiar un meci greu, de care trebuie să ne temem atât cât e nevoie pentru a contracara pericolul. În fond, după cum s-a jucat în prima etapă, parcă mai degrabă ar trebui ca ei să se teamă, dar în așa hal încât să le tremure izmenele la intrarea pe teren, cam cum ne tremurau nouă, până să izvorască echipa asta care nu văd de ce n-ar câștiga trofeul.