Avortul. Este unul din cele mai mari păcate. Cum poți să-ți omori propriul copil? Și, totuși, sunt chiar multe cazuri de avort.
Este o crimă. Acei copii ar fi trebuit să trăiască și simtă, dragostea, căldura mamelor și să crească, dar ei încetează din viață fără să se fi născut. Eu nu le acuz pe mamele care practică avortul. Poate au avut un motiv întemeiat, dar ar trebui să se gândească mai întâi că acel copil din pântece este fiul lor. Acei copii nici măcar n-au știut ce este viața.
Dumnezeu ne-a dat viața, tot El ne-o ia. Nu mamele ar trebui să le ia viața copiilor lor. Dumnezeu hotărăște soarta acelor copii și, cu siguranță, nu este moartea copiilor înainte de a se fi născut. Dacă aș fi eu în locul unui asemenea copil?
„Eram deja de 3 luni și jumătate în pântecele mamei mele. Simțeam că mama nu mă dorea. Eu încercam să fac tot posibilul să mă iubească, dar fără nici un folos. Presimțeam că foarte curând voi muri. Și nu m-am înșelat. Am simțit două mâini care m-au apucat și o lumină puternică. Nu puteam respira, mă sufocam și mă zbăteam, dar fără folos. Muream. Am devenit îngerul păzitor al mamei și chiar dacă m-a omorât, eu tot o iubeam. În fiecare zi o păzesc și o conving să nu mai facă și altui copil ce mi-a făcut mie”.
* Materialul face parte din campania împotriva avortului „Cu tinerețea mea apăr viața”
Nicolae UNGUREANU
Clasa a VII-a B
Școala Nr. 1 Suceava