Cu nerv și nervi

Sunt surescitat și n-am de gând să ascund lucrul ăsta. Din cauza acestei stupide suprapuneri de finale n-am văzut golul Rapidului și nici eliminarea lui Lehmann. Liga spaniolă a putut ține cont de privitori și a trimis Realul să joace marți, în timp ce la noi nici măcar ora nu a fost gândită ca lumea. Ce mai conta că se suprapun 15 minute?! Bineînțeles, fără să se ia în calcul parametri complicați cum ar fi prelungiri sau lovituri de departajare… Tot comutând de colo colo am pierdut cele două episoade ce s-au dovedit apoi decisive pentru adjudecarea trofeelor. Am văzut în schimb golul englezilor înscris, culmea, chiar de un englez. Frumoasă fază, cu centrarea-curcubeu a lui Henry și o lovitură de cap “made in England” a lui Campbell! Dar precedată de o simulare infamă a lui Eboue, care se credea încă în suburbiile din Beveren. N-am avea parte de asemenea teatru prost dacă n-ar exista fobia asta ridicolă a decidenților la mijloacele moderne. Explicabilă, mai ales că tehnologia s-a întors împotriva lor de când cu interceptarea telefoanelor. Dar nici să nu mai aud zilele astea de telefoane…
Pe acest Eboue îl vom vedea și la Mondiale, în timp ce zvârluga Giuly a fost lepădată din lotul francezilor de un selecționer mediocru care a preferat să ia atacanți din mizeria de campionat al Franței, aflată detașat pe ultimul loc în Europa la goluri marcate! M-a exasperat și permanenta punere în balanță a lui Ronaldinho și Henry. Brazilianul a fost capabil să râdă de propria chiflă, când altora le-am fi citit pe buze suduielile. Uite că a ajuns și Ronaldinho să dea cu călcâiul fără să vrea! Dar când își pune săgeata în arc se cunoaște, pentru pasele sale Eto’o putând scrie o odă. Da, Henry a fost mai spectaculos, dar a jucat mai mult pentru el. I-a dat cap în cap pe fundașii Barcei, însă a cheltuit ușuratic pasele de gol ale coechipierilor. Cel puțin acea ratare la 1-0, singur cu portarul, a fost guliverească! Aici ai pierdut meciul, vedeto!