Ministrul Sănătății, Cseke Attila, a declarat, miercuri, că reacțiile externe în cazul introducerii taxei pe fast-food au fost bune și a precizat că specialiștii lucrează la actul normativ, dar nu poate estima termenul la care acesta va fi definitivat.
„Avem reacții externe foarte bune.Un exemplu ar fi cel pe care l-am primit din partea ambasadorului Suediei în România. Experții lucrează la acest act normativ”, a spus ministrul Sănătății.
Cseke Attila nu a putut preciza data la care ar putea fi definitivat actul normativ și implicit când ar putea fi aplicat.
Alianța Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA), organism finanțat de CE, a adresat, în februarie, o scrisoare deschisă premierului Emil Boc și ministrului Sănătății, Cseke Attila, prin care și-a exprimat sprijinul față de intenția Guvernului de la București de a descuraja consumul de alimente nesănătoase.
Scrisoarea deschisă, semnată de secretarul general al EPHA, Monika Kosinska, și publicată pe site-ul Alianței notează faptul că, asemenea multor state europene, și România este grav afectată de problema obezității.
Una din patru persoane suferă de obezitate, în timp ce una din două persoane este supraponderală. În paralel, diabetul de tip II, hipertensiunea și alte boli cardiovasculare sunt din ce în ce mai frecvente, se arată în document.
„România nu este singura țară cu această problemă, iar în Europa s-a ajuns în situația în care problemele legate de dietă reprezintă cauza a 60 la sută dintre decesele premature”, se arată în scrisoarea deschisă.
În document se subliniază că există și un aspect economic al problemei, respectiv acela că bolile care au legătură cu modul de alimentație costă UE peste 192 de miliarde de euro anual, din cauza tratamentelor, a medicamentelor și a zilelor de muncă pierdute de către persoanele care se îmbolnăvesc.
Ministrul Sănătății spunea, la începutul lui februarie, că se bucură că de o lună se discută și se pune problema alimentelor sănătoase și nesănătoase în România. În ultimii șapte ani, numărul copiilor obezi s-a dublat, iar jumătate dintre adulți, din care 56 la sută bărbați, au probleme cu greutatea.
„Este nevoie ca această situație să fie remediată, astfel că o listă a alimentelor nesănătoase e binevenită”, a spus Cseke Attila.
Potrivit statisticilor Ministerului Sănătății, aproape un român din doi este supraponderal, țara ocupând locul al treilea în Europa după prevalența obezității. Bolile și problemele asociate cu obiceiurile alimentare nesănătoase au înregistrat un progres în ultimii ani, în special în rândul tinerilor.
Dacă obezitatea afectează până în prezent un număr limitat de copii (3,5 la sută), tendința este cea care reprezintă o îngrijorare, acest procent dublându-se în patru ani.
„La adulți este mai ușor, ei pot înțelege și pot decide ce trebuie să facă, dar la copii lucrurile sunt mai grave. Cu ei este mai greu, ei nu pot decide ce e bun sau rău, sănătos sau nesănătos”, a afirmat Cseke.
Acesta a mai spus că, date fiind statisticile îngrijorătoare, este de datoria și responsabilitatea ministrului Sănătății să atragă atenția populației în privința tendinței nesănătoase de a lua în greutate, chiar dacă el nu este de profesie medic.
Adrian Streinu Cercel declara, la începutul lunii februarie, că lista produselor alimentare nerecomandate ce ar putea fi taxate ar putea include produsele cu o cantitate foarte mare de grăsimi, dulciurile hiperconcentrate și băuturile carbogazoase, fiind exceptate lactatele, carnea, pizza, shaorma și apa minerală.
Reprezentanții patronatelor au anunțat că introducerea taxei fast-food ar putea duce la creșterea, în medie, cu peste 20% a prețului la alimente, dar și la disponibilizarea a peste 36.000 de salariați, respectiv 20% din personalul din industria alimentară.
