Cseke Attila a declarat, marți, după avizarea favorabilă pentru funcția de ministru al Sănătății, că 2010 va fi un an foarte greu și că este posibil să fie aplicate măsuri nepopulare, dar că va milita ca bugetul sănătății pentru anul viitor să fie cel puțin egal cu cel din 2009, adică 3,6% din PIB.
Cseke Attila a primit aviz favorabil, marți, pentru ocuparea funcției de ministru al Sănătății, toți membrii Comisiilor parlamentare de specialitate votând „pentru”.
După aflarea rezultatului, el a spus că este o onoare să fie votat în unanimitate și că votul îi onorează, dar îl și obligă.
„Va fi un an foarte greu, poate va fi nevoie să luăm niște măsuri nepopulare. Voi milita pentru ca bugetul pe 2010 să fie cel puțin egal cu cel din 2009, respectiv 3,6% din PIB”, a spus Cseke Attila.
Acesta a precizat că urmează să instituie măsuri și proceduri pentru ca cetățeanul să simtă că sistemul este alături de el și că dacă nu ar fi avut încredere în el, nu ar fi acceptat această funcție.
„Sunt oameni în sistem pe care mă pot baza, sunt profesioniști și voi încheia un parteneriat cu lumea medicală, cu cetățeanul și cu asiguratul, cu Colegiul Farmaciștilor, al medicilor, comisiile de specialitate din Parlament și lumea universitară”, a spus Cseke Attila.
În legătură cu bugetul, acesta a arătat că trebuie să găsească un procedeu, un sistem de măsuri pentru ca acțiunea de colectare la fondul asigurărilor să fie mai bună, în condițiile în care, în prezent, există multe categorii derogate de la plata acestora.
„Este o inadvertență în sistem, în condițiile în care există cinci milioane de plătitori la fondul de asigurări de sănătate și peste 10 milioane de neasigurați care primesc servicii. Există multe categorii de la plata acesteia, trebuie revizuită lista lor și nu mă refer la elevi sau studenți care nu au venituri, la pensionari pentru care plătește Ministerul Muncii sau la categoriile pentru care plătește Autoritatea pentru persoane cu handicap”, a precizat Cseke Attila.
Potrivit acestuia, primele trei obiective avute în vedere ar fi găsirea unor resurse financiare necesare funcționărrii actului medical, dar și de resurse financiare pentru dezvoltarea infrastructurii.
De asemenea, Cseke Attial a arătat că militează pentru un contract între fiecare asigurat și casa de asigurări de sănătate, pentru că este nevoie de un pachet minim de servicii medicale, pentru introducerea cardului național de sănătate, care reprezintă un mijloc de debirocratizare a sistemului pentru că astfel, oamenii nu vor mai avea nevoie de adeverințe care să atestae că sunt plătitori de asigurări, pe acest docuemnt urmând să se găsească toate datele privind dovada calității de asigurat, dar și istoricul bolilor și al tratamentelor.
În timpul audierii sale în fața comisiilor de specialitate, Cseke Attila a spus că este dispus să continue proiectele bune începute de predecesorii săi, făcând referire la Eugen Nicolăescu, și proiectul privind construirea spitalelor regionale.
„Nu voi concepe să rămână vreun leu necheltuit pentru investiții”, a declarat Cseke Attila, care a adăugat că o atenție deosebită o va acorda programelor naționale de screening, de prevenire a îmbolnăvirilor, făcând referire la cele care vizează cancerul de col uterin, mamar, de colon și de prostată.
Potrivit lui Cseke Attila, aceste programe trebuie să fie cât mai accesibile„ motiv pentru care se va aloca o sumă importantă prevenției.
Un alt proiect început de Nicolăescu și de Bazac pe care l-ar continua este cel care vizează dotarea unităților prespitalicești, a mai spus Cseke Attila.
Întrebat ce anume l-a încurajat să accepte această funcție, având în vedere problemele din sistem, Cseke Attila a răspuns că a avut ca exemplu doi miniștrii propuși de UDMR, unul dintre ei, Hajdu Gabor, fiind, după cum are informații, unul dintre cei mai buni miniștrii.
România a avut la Sănătate, în intervalul 1989-2009, 19 miniștri, dintre care doi interimari, de aproape patru ori mai mulți decât au fost înregistrați între 1972 și 1989, când au existat cinci șefi la Ministerul Sănătății, ultimul fiind Constantin Dăscălescu.
Primul nominalizat după Revoluția din 1989 a fost Dan Enăchescu. Au urmat Mircea Maiorescu, Bogdan Marinescu, Iulian Mincu (care a avut și cel mai lung mandat), Daniela Bartoș, Ștefan Drăgulescu, Ioan Bruckner, Francisc Baranyi, Valeriu Stoica (interimar), Hajdu Gabor, Daniela Bartoș, Mircea Beuran, Ionel Blănculescu (interimar), Ovidiu Brînzan, Mircea Cinteză, Eugen Nicolăescu, Ion Bazac, Adriean Videanu (interimar), Cseke Attila fiind ultimul propus pentru acest portofoliu.
Cseke Attila este al treilea ministru al Sănătății propus de UDMR, după Francisc Baranyi (aprilie-iunie 1998, schimbat după două luni de mandat pentru că a colaborat cu Securitatea) și Hajdu Gabor (iunie 1998 – decembrie 2000).
Cu excepția interimarilor (care nu au fost medici), a lui Hajdu Gabor (de profesie jurist), a economistului Eugen Nicolăescu și a ultimului nominalizat Cseke Atilla (jurist), frâiele Sănătății au fost date în grija doctorilor.
