Tu îți poți imagina acum o viață fără Internet? O activitate profesională de succes și o comunicare la fel de eficientă și strânsă cu toate persoanele pe care le cunoști fără să dispui de această rețea revoluționară?
Mie mi se pare aproape de neimaginat, deși nu știam prea multe nici măcar despre calculatoarele personale până la începutul anilor ’90. Este incredibil cât de repede au evoluat lucrurile în această privință și cât de mult s-a schimbat existența noastră grație acestei descoperiri fantastice! Ne-am obișnuit atât de mult cu Internetul, încât pare că a făcut întotdeauna parte din viața noastră. Aproape că am uitat cum și când a apărut, cine l-a inventat și în ce mod a ajuns să ne cucerească întru totul.
În august 1962, informaticianul american J.C.R. Licklider redacta câteva memo-uri în care vorbea despre un concept inovator al unei „Rețele Galatice” prin intermediul căreia oamenii să poată accesa rapid date și programe de oriunde s-ar afla.
Atunci ideea părea din categoria „Science Fiction” și nimeni nu știa exact cam cum ar trebui să arate o astfel de rețea. Ideile lui Licklider erau folosite un an mai târziu pentru crearea unei rețele între Universitatea California din Los Angeles și Institutul de Cercetare Stanford. Rețeaua se numea ARPANET (Advanced Research Projects Agency Network) și poate fi considerată piatra de temelie a Internetului nostru de astăzi. Termenul de „Internet” a apărut însă abia în 1974 ca o prescurtare la „Internetworking”.
Povestea Internetului este mai lungă și extrem de interesantă, dar aș vrea să aduc acum în atenție o latură controversată a efectelor utilizării sale. Cum pentru orice mare inovație se găsesc întotdeauna și voci care să incrimineze părțile negative, nici Internetul nu este scutit de critici. Ba mai mult, unii specialiști susțin că utilizarea Internetului duce la modificarea modului în care gândim și, implicit, a creierului. De asemenea, orele îndelungi petrecute în spațiul virtual ne-ar diminua capacitatea de concentrare, memorare și de gândire profundă.
Astfel stând lucrurile, ar însemna că Internetul nu ne crește performanțele, ci dimpotrivă le subminează. Cu alte cuvinte, deși noi credem că utilizarea Internetului contribuie la succesul nostru, în realitate s-ar întâmpla contrariul. Aceste păreri sunt însă contrazise de diverse studii care arată că Internetul poate fi benefic pentru creierul uman, asigurându-i o longevitate mai mare.
În cel fel poate acționa Internetul asupra creierului uman?
Ipoteza pornește de la o premisă științifică – Procesul de învățare, în general, produce modificări asupra minții noastre. „Pentru o bună perioadă de timp se credea că, odată ce am înaintat în vârstă, conexiunile din creier au fost deja stabilite. Cercetările au arătat că, de fapt, creierul se modifică permanent prin procesul de învățare. Este vorba de ceea ce se numește „neuroplasticitatea” creierului. Modificări asociate cu învățarea apar mai ales la nivelul conexiunilor dintre neuroni. Astfel se pot forma noi conexiuni care schimbă structura internă a sinapselor existente”, explică doctorul Paschale Michelon.
Problema care a ridicat îngrijorări este legată de faptul că mediul virtual ne afectează însuși procesul de învățare și de înțelegere. Un susținător al acestei idei este Nicholas Carr, scriitor și publicist american pasionat de tehnologie. Într-un articol intitulat „Is Google making us stupid?” acesta afirmă: „De-a lungul ultimilor ani, am avut sentimentul inconfortabil că cineva sau ceva face experimente cu creierul meu, reconfigurează circuitele neuronale, îmi reprogramează memoria. Nu mai gândesc în modul în care obișnuiam. Simt acest lucru mai ales când citesc. Înainte îmi era ușor să mă las cufundat într-o carte sau într-un articol lung. Mintea mea se lăsa prinsă de firul narativ sau de întorsăturile argumentației și puteam petrece ore întregi în acest mod. Nu se mai întâmplă la fel acum. Concentrarea mi se pierde după două sau trei pagini. Devin nervos, pierd firul, încep să caut altceva de făcut. Lectura profundă, care venea atât de natural, a devenit o luptă. Cred că știu care este cauza. În ultimul deceniu, am petrecut o mulțime de timp online, căutând și navigând, uneori contribuind la marea bază de date a Internetului”.
Într-un articol pentru The Guardian, John Naughton preia punctul de vedere al lui Carr și deplânge faptul că nimeni nu se mai deranjează să scrie sau să memoreze informații detaliate.
Sunt justificate totuși aceste îngrijorări?
Cercetătorii au efectuat o serie de studii pentru a vedea ce se întâmplă cu creierul uman în timp ce o persoană petrece timp pe Internet. O cercetare realizată de o echipă de oameni de știință de la Universitatea din California a dus la concluzia că ar exista diferențe semnificative între felul în care reacționează creierul nostru când citim, de exemplu, o carte și când navigăm pe Internet. Monitorizarea cu rezonanță magnetică a arătat că, în timp ce ne aflăm pe un „www”, părți mai mari din mintea noastră sunt intens stimulate. În grupul de subiecți însărcinați să citească o carte, creierul era stimulat în zonele temporală, parietală, occipitală și în alte câteva zone. La internauți, lucrurile stăteau diferit, înregistrându-se activitate în zonele frontală, temporală și cingulata ale creierului, care controlează luarea deciziilor și raționamentul complex.
Potrivit autorilor studiului, acest lucru ar fi pozitiv și ar putea ajuta oamenii să își mențină creierul sănătos până la vârste înaintate.
Însuși faptul că ne selectăm „din mers” informațiile de interes de pe o pagină puternic fragmentată, plină de titluri, intertitluri, fotografii, reclame, casete și alte elemente specifice unui website este ca un exercițiu al minții. Mulți utilizatori de Internet sunt cititori activi care își angajează spiritul critic atunci când citesc și se implică în dezbatere alături de autori sau de alți cititori comentatori. Este adevărat că nu mai citim la rând tot ce apare scris pe o pagină de web, dar activitatea depusă se situează la un nivel cel puțin la fel de complex și exigent cu lectura.
Da, Internetul ne schimbă modul de a gândi, însă același lucru îl fac toate experiențele importante din viața noastră. Cărțile și deprinderea de a citi au exercitat în trecut influențe asemănătoare asupra minții umane. Astăzi este vremea tehnologiilor și nu putem face abstracție de ele.
Dar, dacă ți se pare că simți și tu efectele negative ale Internetului în viața ta, ai la îndemână destule practici de a te „deconecta” și la propriu și la figurat:
– acordă-ți un moment de meditație, de preferat în aer liber;
– uită cel puțin pentru câteva ore de orice aparat digital;
– practică un sport care necesită concentrare absolută;
– încearcă să creezi sau să construiești un obiect cu mâinile tale, implicându-te pe deplin;
– întoarce-te la scrisul de mână măcar pentru a scrie o felicitare clasică celor dragi;
– citește o carte (una pe suport clasic de hârtie);
– cântă la un instrument muzical;
– desenează;
– practică yoga sau Tai Chi.
Să faci din Internet un aliat sau un inamic în obținerea succesului depinde doar de tine.
Vechea pildă de „a avea o măsură în toate” este valabilă și pentru folosirea tehnologiilor de ultimă oră. Așadar, profită de uriașele avantaje ale networkingului, dar nu îți cantona mintea doar în experiențele virtuale. Lumea în care trăim este una extrem de complexă și se cere explorată.
Mihaela CREȚU