Slujba organizată în acest an de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului la Mănăstirea Hagigadar, de lângă Suceava, a adunat sute de credincioși armeni și români, mulți veniți de departe. Colina vechiului așezământ a fost urcată dimineață de credincioși, iar Episcopul Datev Agopian,Întâistătătorul Eparhiei Armene din România, i-a binecuvântat pe toți cei întâlniți în cale și a oficiat Sfânta Liturghie.La finalul ceremonialului religios au fost împărțite pachete credincioșilor, iar armenii veniți de departe la Hagigadar au fost invitați la o agapă creștinească.
Programul prilejuit de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului la armeni a debutat sâmbătă, 12 august, când, la ora 16:00 a avut loc binecuvântarea și sfințirea lucrărilor de reparații efectuate la capela „Sfântul Grigore Luminatorul” și la gardul cimitirului armenesc. O oră mai târziu, la Biserica „Sfântul Simeon” din oraș a avut loc slujba vecerniei și pomenirea morților, iar la ora 18:00, la Biserica „Sfânta Cruce” s-a săvârșit slujba de Înainte-prăznuirea Adormirii Maicii Domnului.
- Prepararea mesei pentru hram, o tradiție străveche la care participă armeni veniți de departe
După slujba de la biserica ”Sfânta Cruce” a urmat binecuvântarea apei și a sării folosite la prepararea mâncărurilor, urmată de prepararea tradiționalele „urechiușe” pentru supa cu urechiușe, denumită Aganciabur în armeană. Zeci de armeni din țară, dar și din diaspora, s-au adunat la casa parohială a Bisericii armene „Sf. Cruce” și s-au pus pe treabă. Armencele folosesc carne tocată învelită în aluat, sub forma unor urechiușe, care sunt servite în supă la agapa creștină tradițională din ziua hramului, numită „hurban”. Credința locală spune că la realizarea a cel puțin 40 de urechiușe ți se îndeplinește o dorință. O familie de armeni venită din America se bucură de aceste clipe petrecute aici, după o lipsă de 40 de ani la sărbătoarea Hagigadarului: ”E frumos pentru că toată comunitatea armeană e adunată la un loc și avem un sentiment frumos. Am venit din America cu fata și cu soțul să ne rugăm pentru sănătate și să ne reîntâlnim cu vechi prieteni.”, ne-au spus Anaida Arpagian și fiica sa Jasmin, iar Arpagian a vorbit despre lăcașurile armenești din zonă: ”E foarte frumos, e un loc mistic, greu de descris în cuvinte, cu toate aceste biserici armenești situate pe aceeași stradă. Abia aștept ziua de mâine, să văd Hagigadarul, nu am fost niciodată acolo, cred că va fi înălțător.”, a spus Harry Arpagian. Nostalgia Hagigadarului i-a cuprins și pe alții, precum Madlen Gărduș, credincioasă armeancă venită din Canada: ”Anul ăsta se fac 30 de ani de când am fost ultima dată la Hagigadar, înainte de a pleca definitiv în Canada. Mi-am spus că trebuie să ajung la sfântul lăcaș pentru că am simțit prin credința mea ajutorul lui Dumnezeu, am simțit ceva special aici la Hagigadar. Contează că aici vine foarte multă lume care se roagă în același timp și asta e foarte important. Ei se roagă pentru dorințele lor, pentru că aici e biserica îndeplinirii dorințelor.”
- Hurutul, secretul supei cu urechiușe cu un gust unic
Armencele ne-au spus că supa pentru urechiușe se face în cazane mari și se fierbe pe niște cuptoare construite special pentru această ocazie. Ea se acrește și i se dă gust cu un ingredient numit Hurut, preparat de gospodine din timp pentru marea sărbătoare.Cecilia Ungurean, cea care de ani buni muncește pentru a crea acest ingredient deosebit ne-a spus: ”Hurutul se face înaintea sărbătorii, de obicei în luna iulie. Se fierbe laptele și se pune la prins, adăugându-se timp de 16 zile, până se acrește tare. Se pregătește apoi zarzavatul, pătrunjel, țelină, busuioc, tarhon, frunze de sfeclă și mărunțit bine se fierbe în laptele acru, până se obține o pastă cum este magiunul. Se adaugă smântână, se lasă să se răcorească și se modelează sub forma unor conuri, care se usucă pe sită timp de două săptămâni. Pentru masa de duminică se dau pe răzătoare, iar cu pulberea obținută se acrește și se dă gust supei de urechiușe.”
La prepararea supei de urechiușe muncește de zeci de ani Ecaterina Bivolaru, care ne-a povestit: ”Se fierbe carnea de vită împreună cu oasele pentru supă, după care carnea se scoate și se rumenește la cuptor, pentru a face friptura. Lângă friptură armenii fac acel pilaf de orez, care împreună cu castraveții murați se servesc la felul doi al praznicului. În supa de carne fiartă se adaugă apoi urechiușele din aluat și carne de vită, care se fierb separat înainte, după care se mai dă gust, adăugând smântână împreună cu alte condimente.”
În timpul slujbei închinate Adormirii Maicii Domnului de la Hagigadar credincioșii s-au rugat pentru împlinirea dorințelor, urcând colina lăcașului sau înconjurând biserica în genunchi. Ei s-au putut închina la o părticicădin moaștele Sfântului Gheorghe de la biserica armeană din Plovdiv, Bulgaria, și au primit struguri sfințiți. În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Eparhiei Armene din România, a spus: ”În această biserică a Mănăstirii Hagigadar întotdeauna Maica Domnului ascultă rugăciunile noastre, această biserică face minuni, iar în această biserică se află Însăși Maica Domnului. Rugile noastre în această biserică se duc toate în ceruri și de aceea vă rog, dragi credincioși, să ne rugăm în primul rând pentru pace și pentru familiile noastre.”
Luni, începând cu ora 10:00, la Mănăstirea Zamca se va oficia Sfânta Liturghie, la fel cum se va oficia și marți, de la aceeași oră, în sfânta biserică a Mănăstirii Hagigadar.
