Credincioșii de stil vechi se pregătesc de Crăciun

Credincioșii ortodocși de stil vechi sărbătoresc, luni, 7 ianuarie, marele praznic împărătesc „Nașterea Domnului”, după Calendarul Iulian.
La Mănăstirea „Slătioara”, unde este și sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, sunt așteptați sute de credincioși din toată țara pentru a lua parte la Sfânta Liturghie, ce va fi săvârșită de Arhiepiscopul și Mitropolitul Vlasie Mogârzan, Episcopul Ghenadie, Episcopul Vicar Sofronie și Episcopul Glicherie, împreună cu șase preoți și doi diaconi.
Pentru că Ajunul Crăciunului cade într-o zi de duminică, ortodocșii de stil vechi vor participa, începând în această zi, de la ora 6:00, la Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de preoți de la Mănăstirea „Slătioara”.
Tot duminică, la ora 15:00, se va săvârși Vecernia, iar seara, la ora 17:30, se va oficia slujba de Priveghere a Nașterii Domnului. Atât la slujba de seară, cât și supă Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun, credincioșii de stil vechi cântă colinde vechi, păstrate de sute de ani.
Primirea preotului cu icoana.
Credincioșii de stil vechi păstrează obiceiul „mersului cu icoana”. Preoții intră în fiecare casă și vestesc Nașterea Domnului.
Preoții Visarion și David vor vesti Nașterea Domnului credincioșilor din Râșca, Slătioara, părintele Galaction va ajunge în casele locuitorilor din Păiseni, iar părintele Mercurie va intra cu icoana în casele sătenilor din Moisa.
În localitatea Slătioara, 90% dintre locuitori sunt ortodocși de stil vechi, oameni care s-au pregătit „ca la carte” să primească preotul în Ajunul Crăciunului. Sute de credincioși și-au primenit casele și au pregătit mese cu bucate de post, după cum este tradiția.
De pe mesele gospodarilor nu lipsesc tradiționalele turte cu nucă, care poartă denumirea de „scutecele Domnului”. Ca și la credincioșii ortodocși de stil nou, ziua de ajun este foarte importantă. Gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare, în numele celor 12 apostoli, printre care amintim grâu fiert amestecat cu nucă și zahăr, bob fiert, mazăre, compot de prune afumate, sarmale de post cu hribi, cozonac cu mac sau cu nucă de post și turta cu nucă. Toate aceste bucate se mănâncă după plecarea preotului, seara, când toți membrii familiei se adună într-o cameră, unde este așezată o icoană cu Nașterea Domnului și o candelă. În fața acestei icoane toate persoanele din casă se închină.
Crăciunul pentru rușii lipoveni.
Pentru cei peste 2.500 de ruși lipoveni care trăiesc în județul Suceava, Crăciunul se serbează tot luni, 7 ianuarie, potrivit vechiului calendar.
Cele mai însemnate comunități de ruși lipoveni din Suceava se află la Climăuți, comuna Mușenița, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăști, dar și în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuți și în orașul Gura Humorului.
Lipovenii nu sunt singurii care sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, alături de ei fiind și ucraineni, greci, sârbi, și toți românii care țin sărbătorile după Calendarul Iulian.
În seara de ajun, îmbrăcați în port tradițional, fetele cu „shupca”, fusta lipovenească, și „shalika” – baticul colorat, fără a uita de brâul cu ciucuri „pois” și de mătănii „lestovka”, iar bărbații în cămașă lipovenească – „rubashka”, legată și ea cu „pois”, peste care pun și „bikeshka”, haina neagră lungă, care să-i apere de frigul iernii, se merge la slujba de noapte „vsenosnoe bdenie” care precede liturghia.
În ziua de Crăciun, lipovenii merg la biserică la Sfânta Liturghie, iar după ce aceasta se termină, toată familia se așează la masă, după ce și-a cerut binecuvântare și dezlegare pentru „mâncarea de dulce”.
„Haladet”, „lapsa” și „vareniki”.
Bucatele pregătite de gospodine și specifice rușilor lipoveni pentru această sărbătoare sunt „haladet” – piftia specială, care se servește cu hrean, tăițeii fierți în supă de pasare „lapsa”, sărmăluțele în foi de viță-de-vie sau varză. Peștele nu lipsește de pe masa de Crăciun, regăsindu-se preparat în ciorba de perișoare sau chifteluțe. La desert, se servește cozonac cu nucă, colțunași cu brânză „vareniki”, alte specialități rusești „pirajki” sau simple prăjiturele.
Imediat după servirea mesei încep să apară și colindătorii, grupuri de fete și băieți, care colindă în casă, în fața icoanei cu candela aprinsă, singurul colind fiind o cântare bisericească „Hristos Rajdaetsea”. Colindul se începe de la preotul satului și se continuă cu celelalte gospodării. Cei care nu au terminat de colindat în prima zi, pot continua și în a doua zi de Crăciun.
Revelionul pe stil vechi este pe data de 14 ianuarie, iar Boboteaza pe 19 ianuarie.