Credincioșii de stil vechi sărbătoresc astăzi Crăciunul

Credincioșii ortodocși de stil vechi sărbătoresc Crăciunul, marele praznic al Nașterii Domnului, astăzi, 7 ianuarie, după Calendarul Iulian. În județul Suceava sunt 11 mănăstiri, 7 schituri și 22 de biserici de mir ortodoxe de stil vechi, așa cum reiese dintr-un Ghid al mănăstirilor, schiturilor și bisericilor de mir ortodoxe de stil vechi din județul Suceava, ieșit recent de sub tipar, la Editura Mușatinii, realizat de preotul Neculai-Adrian Bostea, parohul bisericii de stil vechi din satul Poiana Mărului, comuna Mălini.
La Mănăstirea Slătioara, unde este și sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, sunt așteptați de Crăciun sute de credincioși din toată țara, pentru a lua parte laSfânta Liturghie, care va fi săvârșită de mai mulți episcopi, preoți și diaconi. Ieri, în Ajunul Crăciunului, s-a săvârșit Vecernia, urmată de slujba de Priveghere a Nașterii Domnului. Atât la slujba de seară, cât și după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun, credincioșii de stil vechi cântă colinde vechi, păstrate de sute de ani. Credincioșii de stil vechi păstrează obiceiul „mersului cu icoana”. Preoții intră în fiecare casă și vestesc Nașterea Domnului.
În localități precum Slătioara, Păiseni, Roșiori, Vatra Dornei, Izvoarele Sucevei, Mănăstirea Humorului, Râșca, Slatina, Baia, Bogdănești, Drăgușeni, Fălticeni, Mălini, Rădășeni, Slatina, Șaru Dornei, Vadu Moldovei etc., unde sunt și locuitori ortodocși de stil vechi, aceștia s-au pregătit să primească preotul în Ajunul Crăciunului.
12 feluri de mâncare, în numele celor 12 apostoli
Sute de credincioși și-au primenit casele și au pregătit mese cu bucate de post, după cum este tradiția. De pe mesele gospodarilor nu au lipsit tradiționalele turte cu nucă, care poartă denumirea de „scutecele Domnului”. Ca și la credincioșii ortodocși de stil nou, ziua de ajun este foarte importantă. Gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare, în numele celor 12 apostoli, printre care amintim grâu fiert amestecat cu nucă și zahăr, bob fiert, mazăre, compot de prune afumate, sarmale de post cu hribi, cozonac cu mac sau cu nucă de post și turtă cu nucă.
Toate aceste bucate se mănâncă după plecarea preotului, seara, când toți membrii familiei se adună într-o cameră, unde este așezată o icoană cu Nașterea Domnului și o candelă. În fața acestei icoane toate persoanele din casă se închină. Preotul Neculai-Adrian Bostea, parohul bisericii de stil vechi din satul Poiana Mărului, comuna Mălini, ne-a spus că, în Ajunul Crăciunului, la biserica la care slujește se adună peste o sută de copii și tineri, frumos îmbrăcați în costume populare, care, după slujba de priveghere, cântă colinde tradiționale românești. Tot colinde românești se cântă și în ziua Nașterii Domnului.
Tradiții de Crăciun pentru rușii lipoveni
Pentru cei peste 2.500 de ruși lipoveni care trăiesc în județul Suceava, Crăciunul se serbează tot azi, pe 7 ianuarie.
Cele mai însemnate comunități de ruși lipoveni din județul Suceava se află la Climăuți, comuna Mușenița, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăști, dar și în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuți și în orașul Gura Humorului. În seara de ajun, îmbrăcați în port tradițional, fetele cu „shupca”, fusta lipovenească, și „shalika” – baticul colorat, fără a uita de brâul cu ciucuri „pois” și de mătănii „lestovka”, iar bărbații în cămașă lipovenească – „rubashka”, legată și ea cu „pois”, peste care pun și „bikeshka”, haina neagră lungă, care să-i apere de frigul iernii, merg la slujba de noapte „vsenosnoe bdenie”, care precede liturghia.
În ziua de Crăciun, lipovenii merg la biserică la Sfânta Liturghie, iar după ce aceasta se termină, toată familia se așază la masă, după ce și-a cerut binecuvântare și dezlegare pentru „mâncarea de dulce”.
Lipovenii nu sunt singurii care sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, alături de ei fiind și ucraineni, greci, sârbi și toți românii care țin sărbătorile după calendarul iulian.
„Haladet”, „vareniki”, „lapsa”
Bucatele pregătite de gospodine și specifice rușilor lipoveni pentru această sărbătoare sunt „haladet” – piftia specială, care se servește cu hrean, tăițeii fierți în supă de pasăre „lapsa”, sărmăluțele în foi de viță-de-vie sau varză. Peștele nu lipsește de pe masa de Crăciun, regăsindu-se preparat în ciorba de perișoare sau chifteluțe. La desert, se servește cozonac cu nucă, colțunași cu brânză „vareniki”, alte specialități rusești „pirajki” sau simple prăjiturele. Imediat după servirea mesei încep să apară și colindătorii, grupuri de fete și băieți, care colindă în casă, în fața icoanei cu candela aprinsă, singurul colind fiind cântarea bisericească „Hristos Rajdaetsea”. Colindul se începe de la casa preotului satului și se continuă cu celelalte gospodării. Cei care nu au terminat de colindat în prima zi pot continua și în a doua zi de Crăciun. Revelionul pe stil vechi este sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, iar Boboteaza pe 19 ianuarie.