„Corul bisericii din Tișăuți”



„Corul bisericii din Tișăuți”
„Corul bisericii din Tișăuți”

„Corul bisericii din Tișăuți”
Zelosul învățător superior Gavriil Mleșniță împreună cu d-na sa soțiă, cu copila domniilor sale d-șoara Silvia și cu învățătoarele d-șoarele Ludovica Crulicovsca și Hening, au format cu eserciții și trudă neobosită un chor de patru voci și esecută cântările bisericești la săvârșirea serviciului divin, prin părintele Sârbul, în biserica din Tișăuți…Cei ce au avut urechi în sânta biserică au audit melodiile și acordurile cele frumoase, până acum ne mai pomenite prin Tișăuți. Se poate o podoabă mai frumoasă a serviciului divin?”.
„Patria”, Anul II, nr. 119, Cernăuți, Mercuri în 15/27 Aprilie 1898.
„Suceava – Centru de Artă”
Sub titlul «Suceava – Centru de Artă», dl. Gh. Maxim Burdujanu, fost profesor la liceul din Suceava, astăzi secretar al facultății de litere din Cernăuți, publică în «Anuarul Liceului Ștefan cel Mare din Suceava» un studiu interesant și cât se poate de binevenit, întrucât popularizează constatări și aprecieri ale unor distinși specialiști în istoria artei, de natură a filtra amorul propriu sucevean, înălțând prestigiul Sucevei voievodale. Nu e vorba, cum ușor s’ar putea crede, de Suceava zilelor noastre, de realizările ei artistice, ci de Suceava lui Ștefan cel Mare și a lui Petru Rareș, ca focar al artei plastice moldovenești (arhitectură, pictură și chiar sculptură), artă ce se prezintă ca singura originală a stilului bizantin cu elemente gotice și ale Renașterii”.
„Suceava”, Anul III, Nr. 36, Aprilie 1937.



Recomandări

100 de copii de la școli din municipiul Suceava și din comuna Adâncata, în Tabăra de creație „Micii iconari”, ediția a XIV-a