Copilul cu temperament sangvinic este vioi, bine dispus, vorbăreț. Îi place să aibă companie, să se dea în spectacol, să fie centrul atenției, să atragă laude. Se întristează și plânge dacă simte că nu-i acorzi suficientă atenție.
Copilul foarte mic își divulgă acest temperament prin veselie accentuată, dar și prin plânsete prelungite când nu e luat în brațe, când simte că nu este personajul principal, când nu poate atrage interesul celorlalți.
Mai târziu se ține după adult din camera în camera și nu acceptă să fie lăsat singur. Cere să fie ascultat și privit direct în ochi. “Nu acum! Mai târziu!” poate crea multă nefericire în sufletul lui.
Cum se manifestă un sangvinic
Sangvinicul are nevoie să fie apreciat și aprobat pentru tot ce face. Critica și ignorarea o consideră nedreaptă deoarece știe că este simpatic și nu vede niciodată nimic greșit.
Vrea să fie acceptat așa cum este, urăște să fie comparat pentru că nu înțelege felul de a fi al celorlalte persoane și în plus nu este interesat decât de propria persoană. Se adaptează cu ușurința, socializarea pentru el nu este o problemă.
Are un farmec special și poate obține de la părinți favoruri pe care alți copii nu le-ar obține. Va încerca să verifice sub diferite forme dacă “nu” spus de părinți poate fi tradus și prin “mai cere o dată”.
Iubește cadourile și surprizele, face remarci spontane fără să se întrebe dacă jignește sau umilește.
Adoră hainele de la cea mai fragedă vârsta și poate să devină obsedat de cum arată. Iubește culorile vii și ultimele tendințe în moda. Așa se asigură că atrage atenția pe care o caută mereu. Hainele reprezintă o distracție pentru sangvinic și uneori face combinații nebunești. Dacă este lăsat de copil scad șansele să mai simtă această nevoie la maturitate.
Afecțiunea față de sangvinic trebuie demonstrată prin atingeri fizice, mângâieri, săruturi, îmbrățișări, timp alocat. Părinții își asumă un risc neglijând copilul sangvinic. Dacă nu se simte iubit, caută în exteriorul familiei persoana sau grupul care să-l facă să se simtă iubit.
Puncte forte vs. Puncte slabe
În general vorbește fără să gândească. Adoră să fie centrul atenției, monopolizează orice discuție, povestește cu șarm și cu o mulțime de amănunte fără să se întrebe dacă auditoriul lui “mai poate”.
Întrerupe pe alții când vorbesc și este convins că ajută, că el spune mai bine, că ceea ce spune el este mai interesant. Multe dintre povești sunt rodul imaginației lui. Are o creativitate neobișnuită și neobosită. Din orice poate face o poveste incitantă.
Transformă fiecare situație într-o aventură, umple ziua de acțiune și entuziasm. Nu este foarte hotărât să muncească, o face dacă poate să dea muncii o tentă distractivă. Preferă să găsească pe alții dispuși să muncească pentru el și are abilitatea ca la final să atragă laudele asupra lui.
Sangvinicul este foarte distrat și emoțional. Răstoarnă, varsă, strică, uită, întârzie, deși nu are intenții rele. Atenția lui este dispersată și nu este foarte grijuliu. Urăște să fie constrâns.
Nu reține numele persoanelor, dar reține culorile și amănuntele haioase.
Pe sangvinic nu prea poți să te bazezi, să ai încredere că face ce spune, că termină la timp, că va fi punctual. Este superficial în prietenii, fiind foarte preocupat de propria persoana și de strălucirea ei în fața unor noi admiratori.
Apreciază lucrurile după cât de bine îl fac să se simtă și nu după cost. De fapt nici nu-i place să-i amintești costul distracției. Cu toate acestea părinții ar trebui să se ocupe de responsabilizarea lor din punct de vedere financiar. Sangvinicul nu ține niciodată evidențe contabile.
Lumea are nevoie de sangvinici pentru veselia și bucuria pe care sunt în stare să o împrăștie în jurul lor, pentru creativitate, optimism și spontaneitate, pentru că pot să convingă și să ofere inspirație. Într-un grup în care se află un sangvinic „distracția” este asigurată.
Slăbiciuni care pot fi modelate prin educație:
– lipsit de organizare, neserios în realizarea sarcinilor, nu duce lucrurile la bun sfârșit, se sustrage de la muncă, nu prețuiește timpul;
– exagerează, este prea credul și naiv;
– emotiv și hipersensibil la părerea altora despre el (mai ales dacă e critică);
– uituc, superficial, nepunctual, bun la găsit scuze;
– vorbește neîncetat, cu voce tare, gesticulează, atrage atenția asupra lui prin orice mijloc.
www.problemele-copilului-meu.ro
