Dezbaterea organizată ieri, la Biblioteca Județeană ”I.G. Sbiera” Suceava, de Consiliul Județean Suceava, cu tema ”Copiii sucevenilor din diaspora”, s-a bucurat de o participare numeroasă, care i-a luat prin surprindere și pe organizatori. Pe lângă reprezentanții instituțiilor statului – Consiliul Județean, Prefectură, Primăria Suceava, Bibliotecă, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și Inspectoratul Școlar, în sală a fost prezent un număr mare de părinți care lucrează în străinătate și voluntari ai ONG-urilor de profil, atât din țară, cât și de peste hotare. Dacă materialele prezentate de reprezentanții instituțiilor statului au fost axate majoritar pe statistici și date teoretice marcate de ”trebuie făcut” și ”este necesar ca”, ONG-urile s-au dovedit a avea o activitate mult mai aplicată practic și cu răspunsuri concrete și soluții la problemele ridicate de părinți. Interesant este că cifrele referitoare la numărul copiilor din județ ai căror părinți sunt plecați diferă, în evidențele realizate de ONG-uri numărul fiind mai mult decât dublu față de cel înregistrat oficial la Protecția Copilului Suceava, și anume 9.210. Șefa Serviciului Echipa Mobilă a DGASPC Suceava, Brîndușa Bialy, a declarat, referitor la acest aspect, că instituția pe care o reprezintă centralizează datele furnizate de primării, astfel că verificarea copiilor poate fi făcută doar în cazul părinților plecați legal. ”Nu se cunoaște numărul exact de copii rămași acasă”, a spus ea. Raportat la numărul copiilor și elevilor din evidențele Inspectoratului Școlar, reiese că oficial între 10 și 15% dintre copiii suceveni au unul sau ambii părinți plecați din țară. 2.592 sunt rămași în grija bunicilor, 872 în grija altor rude și 70 de copii sunt efectiv singuri acasă.
Sucevenii care lucrează în străinătate vor mai mulți psihologi în școli
Două mame din sală au ridicat problema psihologilor din școli, care să stea de vorbă cu copiii și să depisteze din timp problemele lor emoționale și de comportament și necesitatea ca la ședințele cu părinții profesorii să explice bunicilor care au grijă de copii rolul important al psihologului. Răspunsul primit de la unul dintre psihologii școlari de la centrul de consiliere a fost că, din păcate, în județ există doar 53 de astfel de psihologi, când ar trebui să fie 200.
”Un psiholog deservește 800 de copii. Pentru a discuta cu fiecare copil este nevoie de 800 de ore”, a rezumat scurt psihologul problema.
Ore disponibile pentru cel de alături au în schimb cei care se implică voluntar în reala problemă a copiilor care cresc departe de părinți sau sunt plecați împreună cu aceștia în străinătate. Studenți voluntari de la Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava, în parteneriat cu Biblioteca Județeană, au deja de 6 ani un program de ajutor la teme pentru elevi. Studenții fac, de asemenea, voluntariat similar în centrele de plasament din municipiul Suceava, iar ieri, conf. univ. Otilia Clipa a afirmat că are în vedere extinderea activității și în mediul rural.
Un alt exemplu de implicare voluntară este cel oferit de profesorul Daniela Ceredeev, de la Școala Vatra Moldoviței, și de Dan Ceredeev, de la Asociația ”Proiect Pro Europa”. Organizația ”Salvați Copiii”, cu voluntarii săi, este o prezență constantă în județ de 25 de ani și mai există numeroase biserici creștine, atât ortodoxe, cât și protestante sau neoprotestante, cu programe viabile de protecție și educație pentru copiii cu părinți plecați din țară.
Școli românești în Grecia și Marea Britanie pentru copiii românilor
În ceea ce privește suportul pentru copii și părinți în țările în care sunt plecați la muncă, Ana Maria Cuciureanu, președintele Asociației Femeilor Românce din Grecia, a arătat că în această țară asociația a înființat o școală românească, care funcționează pe bază de voluntariat. Aici copiii românilor învață românește și sunt familiarizați cu sistemul de învățământ și cu tradițiile din România pentru a diminua șocul reintegrării, în cazul în care familiile revin în țară.
O școală românească există și în Marea Britanie, principala problemă cu care se confruntă copiii românilor de aici fiind, după cum a spus Alina Balațchi, inițiatorul aplicației MyRo pentru diaspora, aceea a asumării identității de români. Alina Balațchi a arătat că este extrem de dificil pentru un copil care s-a născut în Marea Britanie, a crescut într-o familie care în casă nu vorbește românește și până la 6-7 ani nu a fost niciodată în România, să își asume identitatea românească. ”La școală colegii îi spun că este român și el nu înțelege ce înseamnă asta”, a afirmat Alina Balațchi, care a invitat atât românii din țară, cât și pe cei din diaspora, să-și diminueze așteptările de la alții, în speță de la stat, și să dezvolte voluntariatul.
Din partea instituțiilor statului, sprijinul principal pentru copiii migranților vine prin Direcția pentru Protecția Copilului, prin Echipa Mobilă și centrele de urgență, și prin rețeaua școlară, dar din păcate de cele mai multe ori problemele sunt sesizate când devin deja acute și mai greu de remediat.
La finalul dezbaterii de ieri, moderată de directorul Bibliotecii Județene, Gabriel Cărăbuș, a venit și președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, cel care a avut inițiativa de a aduce la aceeași masă reprezentanții statului, ai ONG-urilor și părinții migranți, în cadrul ”Lunii Diasporei”. ”Încercăm să înțelegem problemele cu care vă confruntați și să găsim soluții. Nu putem și nu vrem să facem ziduri între instituții, suntem aici să vedem cum putem ajuta”, a spus Flutur, care a subliniat că cea mai bună rezolvare este crearea de locuri de muncă în județ pentru ca oamenii să nu mai plece peste hotare pentru a-și putea asigura cele necesare traiului. Până atunci, consideră președintele Consiliului Județean, un recensământ corect al celor care lucrează în străinătate ar asigura cel puțin un contact permanent și o comunicare eficientă, care ar favoriza o intervenție rapidă a autorităților, în situații dificile.
