Grupul de Inițiativă al Copiilor a atras atenția, vineri, că, la 20 de ani de la adoptarea Convenției privind Drepturile Copilului, România are încă multe probleme privind respectarea lor și a cerut înființarea unui Minister al Copilului și Familiei, care să nu fie condus de oameni politici.
Grupul de Inițiativă al Copiilor, reprezentanții organizațiilor neguvernamentale și cei ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDC) au sărbătorit 20 de ani de la adoptarea Convenției privind Drepturile Copilului făcând o trecere în revistă a progreselor făcute de România în domeniu, după ratificarea Convenției, și semnalând problemele rămase nerezolvate.
Secretarul general de la ANPDC, Mioara Bogdan, a amintit că în 1990, când România a ratificat Convenția, situația sistemului de protecție a copilului, în care erau aproximativ 100.000 de minori, era una „dezastruoasă”.
Potrivit reprezentantului ANPDC, în fiecare orfelinat erau între 100 și 400 de copii, personalul era puțin și nespecializat, astfel încât erau încălcate și drepturile fundamentale ale celor mici.
Mioara Bogdan a mai spus că în prezent mai sunt doar aproximativ 23.000 de minori în instituții de tip clasic, care oferă însă condiții de trai foarte bune, iar 47.000 de copii sunt în servicii de tip familial.
Reprezentantul UNICEF în România, Edmond McLoughney, a recunoscut progresele făcute de România în acest domeniu, a apreciat că legislația este „în ordine”, dar că trebuie asigurată și aplicarea ei și a precizat că există încă probleme cauzate de criza economică și de accesul la educație.
În opinia președintelui executiv de la Organizația „Salvați Copiii”, Gabriela Alexandrescu, România are și probleme privind colectarea datelor despre copii, neexistând un sistem coerent și eficient, dar și în privința alocării bugetare și a faptului că există un monopol al statului asupra serviciilor sociale.
Gabriela Alexandrescu a mai spus că România are cea mai ridicată rată din Europa în ce privește mortalitatea infantilă, precizând că 11 copii din 1.000 mor înainte de a împlini un an, comparativ cu 4,6 media europeană.
„Jumătate dintre decesele survenite la vârste sub un an se înregistrează în prima lună de viață, ceea ce reprezintă o valoare de două – trei ori mai mare față de cea din alte țări europene. Cea mai ridicată rată a mortalității infantile din România se înregistrează în partea de sud-est a țării, unde în mediul rural se atinge valoarea de 15,8 la mie”, a mai spus președintele executiv de la „Salvați Copiii”.
Grupul de Inițiativă al Copiilor a mai atras atenția, citând un raport al UNICEF, asupra faptului că 350.000 de copii români trăiesc în sărăcie absolută, trei sferturi dintre aceștia locuind în mediul rural, și că abandonul școlar la clasele I – VIII a crescut de trei ori în perioada 2000 – 2008, în prezent 40.000 de copii părăsind anual școala.
Totodată, aceștia reclamă și faptul că multe din drepturile lor sunt încălcate în școală prin faptul că nu sunt consultați atunci când se iau decizii care îi privesc, 75 la sută dintre ei precizând că nu au putut influența în niciun fel regulamentele școlare.
Grupul de Inițiativă al Copiilor a formulat un set de măsuri, susținând că ar trebui aplicate indiferent de justificări și explicații.
Printre măsurile propuse se numără păstrarea bugetelor destinate educației și asistenței medicale cel puțin la nivelul anului 2008, acordarea alocațiilor și a altor forme de ajutor pentru copil și familie sub forma unor bonuri, pe baza cărora să poată fi cumpărate doar rechizite, alimente și îmbrăcăminte pentru copii, precum și consultarea perioadică a celor mici de către reprezentanții autorităților și ai ONG-urilor înaintea luării oricărei decizii care îi privește.
Copiii au mai cerut numirea unui consilier școlar pentru 300 de elevi, în loc de 800 în prezent, respectarea dreptului la educație școlară al tuturor copiilor, indiferent de costuri, prin crearea de facilități de transport și oferirea de materiale didactice și manuale gratuite, inclusiv pentru clasele XI – XII și obligarea școlilor și a direcțiilor de protecție a copilului, printr-o metodologie publică, să colaboreze și să se informeze reciproc atunci când apar probleme sociale sau riscul de abandon școlar la copii.
De asemenea, Grupul de Inițiativă al Copiilor consideră necesară înființarea Avocatului Copilului, ca adjunct al Avocatului Poporului sau ca instituție independentă, precizând că în cadrul Avocatului Poporului, problemele ce țin de respectarea drepturilor copilului revin unui singur departament semi-specializat, care are ca atribuții drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor și persoanelor cu handicap.
În acest context, reprezentanții Grupului de Inițiativă al Copiilor au arătat că, în 2007, din cele 7.000 de petiții primite de instituție, numai șase vizau drepturile copilului și 53 priveau protecția copiilor și tinerilor.
„Numărul prea mic demonstrează că Avocatul Poporului nu are ca prioritate drepturile noastre”, au susținut aceștia.
Ei au mai cerut autorităților și publicarea de variante ale legilor privind drepturile copilului, care să fie pe înțelesul lor, dar și eficientizarea măsurilor de depistare a copiilor fără identitate și simplificarea procedurii de înregistrare a lor.
