Sute de consumatori de etnobotanice figurează în evidențele Serviciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Suceava, iar printre clienții rețelelor care comercializează astfel de substanțe psihotrope, majoritatea tineri, se numără și minori, unii dintre ei cu vârste de chiar 12, 13 ani.
Nu o dată, în urma controalelor prin cluburi și baruri, oamenii legii au găsit asupra unor minori plicuri cu etnobotanice.
Chiar dacă ofițerii Antidrog nu au confirmat oficial informația, surse judiciare ne-au mărturisit că rețelele respective, care distribuie angro așa-zisele droguri legale, sunt conduse de mai mulți interlopi din municipiul Suceava.
La rândul lor, interlopii în cauză au fel de fel de furnizori, consumatori de etnobotanice.
Șeful Serviciului Antidrog din cadrul BCCO Suceava, subcomisarul Tudor Costân, explică că sunt și vânzători care lucrează individual, fără a face parte dintr-o rețea anume de distribuitori.
Aceștia achiziționează prin curierat de pe internet 20-30 de grame de produse etnobotanice și le revând la preț dublu, pentru a-și asigura în primul rând doza proprie.
Grosul acestor afaceri ilegale aparține însă rețelelor conduse de interlopi, care au grijă să își înlăture orice posibilă concurență pe piață.
16 „magazine de vise” pe raza județului
În 2010, la nivelul județului existau nu mai puțin de 16 „magazine de vise” prin care se comercializau produse etnobotanice. Ultimul magazin de acest gen care a fost băgat în faliment de ofițerii Antidrog funcționa chiar în incinta Casei de Cultură Câmpulung Moldovenesc, iar proprietarul, Cristian Tiberiu Nistor (34 de ani), din municipiul Galați, a fost arestat preventiv spre sfârșitul lunii noiembrie 2010, după ce, la nici câteva zile de la deschidere, polițiștii i-au făcut un control și au găsit că o parte dintre produsele expuse la vânzare conțineau substanțe interzise.
Un alt caz instrumentat de polițiștii BCCO Suceava viza un magazin clandestin de etnobotanice care își avea sediul într-o societate de pompe funebre din municipiul Fălticeni, prafurile periculoase vânzându-se printre cruci, sicrie și coroane. Patroana acelei societăți, Cristina Boschi (44 de ani), a fost arestată preventiv în toamna lui 2010, etnobotanicele pe care le vindea conținând substanțe considerate droguri de risc și de mare risc.
Majoritatea clienților de la magazinul de pompe funebre erau elevi de liceu și elevi de gimnaziu.
Clienții fideli primeau marfă și pe datorie, iar etnobotanicele erau “degustate”, de multe ori, în toaleta magazinului.
Județul Suceava a fost printre primele din țară în care s-au pus lacăte pe aceste magazine, însă fenomenul nu a dispărut.
În 2012: 15 dosare penale pe numele dealerilor de etnobotanice
Subcomisarul Tudor Costân spune că în acest an s-a redus semnificativ numărul tinerilor care au ajuns la spital ca urmare a intoxicației cu astfel de produse. În 2012, au fost doar 12 cazuri de intoxicații cu substanțe psihoactive, în condițiile în care în anii trecuți se înregistrau câteva zeci. Acest lucru însă nu înseamnă neapărat că s-a redus numărul consumatorilor și poate fi explicat și prin faptul că tinerii care consumă astfel de produse periculoase s-au „specializat” ce anume și cât să tragă pe nas, să fumeze sau să-și injecteze în venă, pentru a nu ajunge la spital.
Pe de altă parte, mulți care ajuns la spital după ce-au consumat prafuri periculoase au declarat că au consumat alcool în exces, astfel că nu se poate face o centralizare exactă a numărului de tineri intoxicați cu substanțe psihoactive.
Totuși, e de părere șeful Serviciului Antidrog, rețelele de distribuitori nu mai au așa de mulți clienți ca în anii trecuți, criza financiară afectând și acest fenomen.
Un alt motiv al reducerii numărului tinerilor care cumpărau „vise” la plic este acela al numeroaselor cazuri apărute în mass-media cu riscurile la care se expun consumatorii, cu dramele multora dintre ei prezentate pe larg în paginile ziarelor și la televiziuni.
Potrivit statisticilor Serviciului Antidrog din cadrul BCCO Suceava, în cursul acestui an s-au declinat 15 dosare penale către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Suceava, dosare în care sunt vizați dealeri de etnobotanice.
Tot în cursul acestui an, s-au confiscat în jur de 300 de pliculețe de etnobotanice, cea mai recentă captură de acest gen (în jur de 60 de pliculețe) fiind făcută zilele trecute la Vatra Dornei, la scurt timp după ce un tânăr din localitate a ridicat un colet de la o firmă de curierat rapid.
Există lege împotriva dealerilor de etnobotanice, dar nu poate fi pusă în aplicare
Deși apariția consumului de etnobotanice a fost sesizată încă din 2007, abia în 2010, după ce presa vuia de moda așa-ziselor droguri legale care băgau în spital sute de tineri consumatori, a apărut o Ordonanță de Urgență (OUG 6/2010), prin care erau trecute în categoria drogurilor o serie de substanțe care erau găsite în produsele etnobotanice din acea vreme.
Nu a fost o lovitură prea grea pentru comercianții de „vise”, care au importat atunci etnobotanice care nu cuprindeau substanțele interzise de lege și astfel puteau să-și vândă în continuare periculoasa marfă.
Câteva luni mai târziu s-a dat o Hotărâre de Guvern (HG 575/2010) prin care erau adăugate alte substanțe noi cu efect psihotrop.
Vânzătorii de etnobotanice au reușit să fenteze și de data aceasta legea și au adus pe piață alte produse care conțineau substanțe care nu se aflau pe lista celor interzise comercializării.
În 2011, a apărut Legea 194/2011, care, teoretic, ar fi trebuit să-i pună cu botul pe labe pe comercianții de etnobotanice, să-i bage la închisoare și să le falimenteze afacerile ilegale.
La mai bine de un an de la apariția legii, explică subcomisarul Tudor Costân, nu au fost publicate și normele metodologice, astfel că legea nu poate fi pusă în aplicare.
Șeful Serviciului Antidrog arată că procedura de punere sub acuzare a dealerilor de etnobotanice este una foarte greoaie, mai ales în condițiile în care la Suceava nu există un laborator care poate face o analiză completă asupra unei substanțe.
Prinși la furat din apartamente, au dat vina pe etnobotanice
În luna septembrie a acestui an, trei tineri din municipiul Suceava, Gabriel Proca (20 de ani), Costel Aciobăniței (21 de ani), Ovidiu Ast (21 de ani), au fost arestați preventiv pentru mai multe furturi comise din apartamente de la parterul blocurilor din localitate, iar în fața procurorilor au venit cu o explicație halucinantă.
„Suspecții declară că au comis faptele sub influența băuturilor alcoolice și a substanțelor cu efect halucinogen din categoria etnobotanicelor, pentru a face rost de bani necesari achiziționării acestor produse”, se precizează într-un comunicat al Inspectoratului de Poliție Județean Suceava.
La un singur furt, susțin anchetatorii, suspecții ar fi luat bijuterii din aur, parfumuri și produse electronice, valoarea acestora fiind de aproximativ 10.000 de lei.
A înjunghiat doi tineri pentru că nu i-au vândut etnobotanice
Și scandalul de acum două luni de la un restaurant din Șcheia, în urma căruia doi tineri au fost înjunghiați grav, ar fi plecat de la consumul de etnobotanice.
Cel puțin așa a declarat agresorul, Mihai Gherman (23 de ani), alias „Porcu”, din comuna Șcheia. El le-a spus anchetatorilor că s-a dus la masa victimelor să le ceară să-i vândă etnobotanice.
Victimele i-au spus că le-a confundat și că nu au astfel de preocupări și atunci a izbucnit tot scandalul.
„Porcu” s-a dezbrăcat la bustul gol și a început să-i amenințe pe cei trei tineri. Apoi, a început să arunce înspre masa acestora cu sticle și veselă, după care i-a înjunghiat.
Mihai Gherman a fost arestat preventiv și urmează să fie trimis în judecată pentru tentativă de omor deosebit de grav.
26 de traficanți de droguri, arestați
Potrivit statisticilor Serviciului Antidrog din cadrul BCCO Suceava, în 2012, au fost reținute și arestate 26 de persoane pentru trafic de droguri.
În marea majoritate a cazurilor, traficanții comercializau canabis.
Subcomisarul Tudor Costân susține că drogurile sunt aduse de cele mai multe ori din străinătate, periodic, în cantități relativ mici, tocmai pentru a reuși să scape rapid de stupefiante și a nu intra în vizorul oamenilor legii.
În total, în acest an, au fost confiscate 500 de grame de canabis.
„Nu avem informații că ar exista pe raza județului laboratoare clandestine de droguri ori culturi de canabis special cultivate”, a precizat Tudor Costân.
