Controalele abuzive ale inspectorilor vamali văduvesc bugetul de milioane de lei

Păienjenișul fiscalității din industria alcoolului permite antreprenorilor să scape de accize prin refugierea în domeniul produselor intermediare din alcool, purtătoare de accize mult mai reduse decât băuturile alcoolice. Pe lângă producători, această prevedere a Codului fiscal înseamnă mană cerească și pentru inspectorii vamali, care au preluat controlul antrepozitelor fiscale, de anul trecut. Odată ce s-au văzut cu această atribuție de control la ei în curte, inspectorii vamali au năvălit pe capul procesatorilor și al comercianților, vadul preferat fiind magazinele mici din mediul sătesc.
Băuturile spirtoase cu aromă de votcă, de cireșe, de afine etc au început să fie vânate nu numai pe raftul magazinelor, ci și prin cotețe, garaje, șuri și în orice loc cred inspectorii vamali că pot descoperi astfel de „specialități” producătoare de amenzi care le aduc râvnitul procent de 20 la sută din cuantumul lor.
Mai mulți procesatori și producători de alcool cu care am stat de vorbă ne-au declarat, sub protecția anonimatului, că în ultimele 6-7 luni ținta inspectorilor au fost doar produsele intermediare din alcool fabricate în Suceava.
„În două săptămâni am avut 15 controale. Am firmă de distribuție, am astfel de băuturi produse de o firmă din Suceava și m-au nenorocit cu controalele. Cei care nu au băuturi făcute la Suceava nici nu știu că există inspectorii vamali. Ni se sugerează că dacă nu mai luăm produse locale nu vom mai avea probleme. Mi-au dat amenzi peste amenzi și două, de 200 de milioane ( de lei vechi) le-am câștigat deja în instanță pentru că au fost date în urma unor controale abuzive”, ne-a declarat proprietarul unei firme de distribuție din Suceava.
Conform acestuia, și alți comercianți care au fost amendați de controlorii vamali au apelat la instanță și au câștigat, numai că procesul de returnare a banilor nu mai este la fel de scurt ca cel de amendare, ci durează 3-4 luni până când oamenii își primesc înapoi sumele plătite, care sunt între 200 de milioane și un miliard de lei vechi.
„Ne-au omorât cu controalele”
Sumele se returnează integral, deci și comisionul de 20 la sută din valoarea amenzii pe care l-a încasat inspectorul vamal este plătit tot de la bugetul de stat.
„Magazinele sătești și angrosiștii sunt cutreierați la rând și sunt învățați să nu mai ia produse din Suceava. Opresc cu paleta pe geam mașinile de distribuție, suntem pur și simplu terorizați. Mulți și-au închis magazinele și au trimis oamenii în șomaj”, ne-a spus bărbatul.
Același lucru ni l-a spus și un om de afaceri care se ocupă de îmbutelierea produselor intermediare din alcool.
„Mi-au controlat firma, mașinile, au mers la clienții cu care colaboram și mi-au spus în față că nu voi mai produce astfel de băuturi. Mi-au scos vreo 40 de miliarde de lei abuziv, am contestat amenzile și am câștigat, dar mi-au distrus afacerea. Am trimis 40 de oameni în șomaj. Din mai până în decembrie ar fi trebuit să plătesc 1,5 milioane de euro la bugetul de stat, așa trebuie să plătească statul, de la buget, șomajul foștilor mei angajați”, ne-a spus omul de afaceri.
El afirmă că, în paralel cu scoaterea producătorilor suceveni de pe piață, produse identice fabricate în Focșani, Bistrița și Ploiești nu se bucură de aceeași „atenție” din partea inspectorilor vamali.
„Vama spune deschis că la Suceava nu se vor mai face produse intermediare. Eu cred că au făcut asta doar pentru a-i proteja pe alții, din alte județe. Aceștia vând marfa la Suceava și profitul merge în Vrancea sau la Ploiești. Ne-au omorât cu controalele, care în marea majoritate au fost abuzive. Toate amenzile au fost contestate din acest motiv în instanță, au fost câștigate și au început să dea banii înapoi. Dar eu mă întreb, inspectorul care a comis abuzul dă înapoi comisionul pe care l-a încasat din amendă?”, a mai spus omul de afaceri sucevean.
Instanța dă dreptate amendatului, inspectorul rămâne cu comisionul încasat din amendă
Din ceea ce ne-au spus afaceriștii în domeniu rezultă că marea bătălie pentru combaterea evaziunii fiscale de pe piața alcoolului, anunțată de Autoritatea Națională a Vămilor, nu a fost decât o goană după comisioanele grase din amenzi, îndreptată aproape în exclusivitate împotriva producătorilor locali de produse intermediare din alcool și protejarea altora.
Produsele interimare sunt băuturi în compoziția cărora intră distilat de vin, alcool și arome. În prezent, acciza pentru aceste produse este de numai 51,08 euro/hl, comparativ cu 750 euro/hl, cât este în cazul celorlalte băuturi spirtoase. Caracteristicile acestor produse sunt stabilite foarte strict prin lege, ele trebuind să conțină minim 75% distilat de vin.
Singura modalitate de a verifica dacă înscrisurile de pe etichetă privind concentrațiile de alcool sunt aceleași cu cele prezente în produs, deci dacă produsul respectă criteriile legale pentru a fi considerat intermediar, sunt controalele și verificarea componenței produsului. Însă aceste verificări sunt greu de realizat.
În consecință, sub paravanul produselor intermediare, producătorii pot comercializa băuturi alcoolice pentru care ar fi obligați să plătească o acciză de peste 10 ori mai mare. Așa au apărut pe rafturi băuturi cu aromă de votcă, brandy etc., care, potrivit specificațiilor afișate cu caractere minuscule, conțin 75% vin. Prețurile acestor produse reprezintă aproximativ jumătate din cel al unei cantități similare de vodcă, brandy sau rachiu, și astfel sunt mult mai atractive pentru categoria de consumatori cu venituri mici, pentru care prețul este principalul criteriu de alegere al produselor.
Pe lângă diferența de preț și acciză, un act normativ de la sfârșitul anului trecut a obligat comercianții care dețin autorizații valabile de antrepozit fiscal de producție a produselor accizabile, respectiv bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, produse intermediare, alcool etilic, inclusiv distilate și băuturi spirtoase, eliberate înainte de 1 ianuarie 2008, și care nu au solicitat autorității vamale încadrarea pe poziții și coduri tarifare a produselor finite, să depună la Autoritatea Națională a Vămilor, până la data de 31 ianuarie 2009 inclusiv, documentele necesare în vederea obținerii clasificării tarifare.
Documentele care trebuie depuse sunt: lista tipurilor de produse finite realizate în antrepozitul fiscal, precum și specificația tehnică sau alte documente certificate pentru conformitate, din care să rezulte compoziția cantitativă pentru fiecare produs, lista cantitativă completă a materiilor prime utilizate, natura și compoziția fiecărei materii prime, procesul tehnologic de fabricație a produsului.