„Contrabandistul-șef”, conexiuni cu oficiali din cadrul Poliției Române

Paul Iova (51 de ani), alias „Ion Petrișor”, bucureșteanul considerat a fi capul grupării de contrabandiști anihilate săptămâna trecută de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Suceava, a scăpat din nou de celula care îi fusese pregătită de anchetatori la subsolul sediului poliției județene.
Prima oară când Paul Iova a fost încarcerat la Suceava a fost în vara lui 2010, tot pentru contrabandă. A stat aproximativ o lună în arest, după care doi judecători de la Curtea de Apel Suceava au ajuns la concluzia că în perioada celor 30 de zile petrecute după gratii s-a produs „diminuarea pericolului pentru ordinea publică”.
Trei luni mai târziu, Iova a fost săltat din nou de procurorii DIICOT și arestat la Suceava, după ce a fost prins într-un restaurant din București, în timp ce, susțin oamenii legii, perfecționa alături de un alt inculpat, cu care avea interdicție să se întâlnească, vânzarea unor baxuri de țigări de contrabandă.
Nici de această dată Iova, organizatorul concursului „Miss Piranda”, cel care muta coroana de așa-zis rege al manelelor ba la Adrian Minune, ba la Nicolae Guță, nu a stat prea mult în arest, după aproximativ două luni fiind din nou liber.
Afacere ilegală de 3,2 milioane de dolari americani
Săptămâna trecută, procurorii DIICOT Suceava l-au săltat a treia oară, trimițând la instanță sute de pagini cu probe că „Ion Petrișor” și-a continuat afacerile cu tutun de contrabandă adus de la noi din județ și vândut prin București.
Ba mai mult, membrii grupării al cărei pion principal era Paul Iova și-au extins afacerile și înspre Vest, vorbind de containere cu țigări și transporturi de sute de baxuri de țigări prin Europa, disimulate în tiruri care, chipurile, transportau produse chimice, condiții în care nu erau supuse controalelor autorităților vamale cu aparate cu detecție prin raze „X”.
Procurorii DIICOT vorbeau despre sume fabuloase investite de gruparea lui „Ion Petrișor” și a unui fălticenean reținut și el în acest dosar, Ioan Sava (42 de ani), poreclit „Căsuță”, proprietarul pensiunii Luciano din localitatea Spătărești.
De altfel, prejudiciul în acest al treilea dosar în care s-a trezit din nou cu cătușe pe mâini Paul Iova, dosar în care sunt cercetate pentru 60 de persoane, este de aproximativ 3,2 milioane de dolari americani.
Decizie-șoc a judecătorilor. Celulele rămân goale
Vineri, 26 aprilie a.c., 14 învinuiți, printre care și „Ion Petrișor” și fălticeneanul „Căsuță”, au fost duși în fața judecătorilor Tribunalului Suceava, cu propunere de arestare preventivă, însă, spre seară, verdictul completului de judecată i-a lăsat cu gura căscată pe anchetatori. Toți cei 14 învinuiți, majoritatea cercetați și în alte dosare de contrabandă, au fost lăsați în libertate, fără nici măcar să se ia vreo interdicție față de aceștia.
Procurorii DIICOT Suceava au făcut recurs, iar acesta se va judeca săptămâna aceasta, la Curtea de Apel Suceava.
În condițiile în care pentru anihilarea acestei grupări vorbim de sume amețitoare cheltuite de autoritățile statului, de o grămadă de instituții implicate, de mii de ore de filaj și interceptări telefonice, de zeci de transporturi de țigări monitorizate, unele trase pe dreapta de polițiști, e inexplicabilă, cel puțin deocamdată, decizia judecătorilor.
Se vehiculează varianta că judecătorii din completul de judecată nu au luat în considerare măsura arestării preventive în 2013, atâta vreme cât faptele descrise în dosarul respectiv au fost comise în cursul anului 2011.
„Ion Petrișor”, turnător la poliție despre alte rețele de crimă organizată
În documentele înaintate instanțe de judecată, procurorii DIICOT arată că, pentru a-și proteja afacerile cu tutun, Paul Iova și-ar fi asigurat legături personale cu angajați din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR).
Din câte se pare, ar exista și interceptări telefonice în acest sens, care evidențiază o conexiune strânsă între „Ion Petrișor” și un anume ofițer de poliție.
În martie 2012, arată anchetatorii, Iova i-ar fi solicitat ofițerului respectiv să preia un dosar în care era cercetat un nepot de-al primului, dosar întocmit în urma unui control al Gărzii Financiare la restaurantul respectivei rude.
Prin intermediul aceluiași funcționar din cadrul IGPR , Paul Iova ar fi recuperat și câteva zeci de baxuri de țigări confiscate de poliție.
Pentru a recompensa presupusa protecție pe care o avea, scrie negru pe alb în actele înaintate instanței de judecată, Paul Iova i-a furnizat ofițerului în cauză informații privitoare la posibile activități de criminalitate economico-financiară, care constau în introducerea de bani falși în circuitul bancar și retragerea, ulterioară, de bani reali, rezultând astfel un prejudiciu de aproximativ 2 milioane de lei (20 de miliarde de lei vechi).
Iova „turna” și informații legate de activitatea de contrabandă a unor grupări rivale, cu aceleași preocupări infracționale ca ale lui.
Paul Iova – „Personaj cu notorietate în mediul interlop al Capitalei, cu conexiuni declarate cu înalți oficiali ai Poliției Române”
Surse implicate în derularea procesului de vineri, când s-a judecat propunerea de arestare preventivă, ne-au povestit despre acuzațiile aduse lui „Ion Petrișor” cum că ar avea conexiuni la nivel înalt în Poliția Română.
De altfel, respectivele acuzații se regăsesc chiar în actele aduse în fața instanței de judecată: „Inculpatul Paul Iova, zis «Ion Petrișor»,liderul segmentului de achiziție și desfacere a țigaretelor pe piața neagră de la nivelul municipiul București, personaj cu notorietate în mediul interlop al Capitalei, cu conexiuni declarate cu înalți oficiali ai Poliției Române, a dezvoltat o adevărată rețea infracțională pe care a reușit să o cointereseze în activitățile ilicite și să o controleze. Din probatoriul administrat în cauză rezultă fără echivoc creșterea considerabilă a cantităților de țigarete de contrabandă tranzacționate în perioada de monitorizare. (…) Prin prisma relațiilor la nivelul unor înalți ofițeri ai Poliției Române, inculpatul își ataca concurența prin denunțuri făcute împotriva acestora, în scopul protecției propriilor interese infracționale. Prin această modalitate de acțiune, alături de cointeresarea materială, menținea și coeziunea locotenenților săi și a executanților, etalându-și și cultivându-și o aură de invincibilitate în fața organelor de aplicare a legii și de capacitate de a le controla și a le folosii împotriva celor care nu-i erau fideli și nu-i executau întocmai ordinele”.