Pentru un oraș care se „sufocă” între propriile granițe, cu o suprafață totală de numai 5.210 hectare, de 8 ori mai puțin decât cea a Broșteniului, în Suceava se construiește foarte mult.
Numai în ultimii patru ani, numărul autorizațiilor de construcție eliberate de Primărie s-a dublat, dar creșterea este și mai evidentă față de perioada de după Revoluție.
Astfel, nici nu este de mirare că orașul devine tot mai înghesuit, că spațiile verzi dispar de la o zi la alta, blocurile se înalță aproape “umăr la umăr”, printre ele aciuându-se tot felul de chioșcuri, garaje cu mansardă sau vile cu câte trei etaje, adevărate aberații arhitectonice, în totală discrepanță cu clădirile din jur.
Lipsa spațiilor libere, în care să poată fi ridicate construcții, în paralel cu criza locuințelor, a dus la o tendință de construire pe verticală, cel mai reprezentativ exemplu fiind numărul tot mai mare de mansarde și șarpante, amenajate pe blocurile vechi, cu patru etaje, astfel fiind rezolvată și problema infiltrărilor de apă, a izolării termice, dar și cea a spațiilor. Mansardele au devenit un nou nivel locuibil al blocului, realizat cu costuri mult mai mici, iar acolo unde s-a mers pe ideea de șarpantă, au fost amenajate o mulțime de spații de depozitare a lucrurilor utile.
“Explozie” de construcții noi
După ce timp de mai mulți ani, după Revoluție, în Suceava nu s-a construit aproape nimic, cu excepția garajelor și a unor chioșcuri, mare parte făcute fără forme legale, piața construcțiilor a început să se dezvolte, timid la început, pentru ca în ultimii cinci ani să capete o amploare tot mai mare.
Dovadă stă chiar numărul tot mai mare a autorizațiilor de construcție eliberate de Primărie, care, în numai doi ani, s-a dublat.
Astfel, dacă în 2002 -2003, când piața construcțiilor era deja bine conturată, iar firmele particulare de construcții și-au consolidat poziția, în municipiul Suceava s-au eliberat 717, respectiv 713 autorizații de construire, în 2004, numărul acestora a crescut la 1002, pentru ca în 2005 să se dubleze, ajungând la 1404.
Astfel, după o lungă perioadă neagră, când aproape că nu s-au mai construit deloc blocuri de locuințe comune, în ultimii patru ani, situația s-a îmbunătățit, atât prin programele de construire a construire a blocurilor ANL, cît și prin inițiativa unor firme de construcții (ex: General Construct, Civica), de a construi din fondurile proprii asemenea imobile, scoțând apoi apartamentele la vânzare.
Astfel, dacă în 2002 nu a fost construit nici măcar un bloc de locuințe colective, în 2003 s-a făcut primul pas, fiind demarate lucrările la un bloc.
Cum cererea de pe piață s-a dovedit foarte mare, apartamentele fiind vândute chiar din faza de proiectare, în 2004 deja au fost demarate lucrările la încă 2 blocuri, iar în 2005 au fost începute încă 3 blocuri.
În paralel, foarte mulți suceveni au optat pentru case cu parter, două etaje și mansardă, în care pot locui mai multe familii.
Astfel, în 2002 au fost construite 162 de case de acest gen, în 2003, alte 179 de case, în 2004 – 171 de case, pentru ca în 2005 numărul lor să crească la 198 de case.
O idee relativ recentă, mansardarea, a prins bine la Suceava, unde în patru ani au fost construite peste 50 de mansarde, din care 12 în 2002, 15 în 2003, 8 în 2004 și 16 în 2005.
În paralel, mulți suceveni au mers pe ideea de șarpantă, în patru ani fiind realizate nu mai puțin de 77 de șarpante: 25 în 2002, 19 în 2003, 11 în 2004 și 22 în 2005.
Numărul spațiilor comerciale și de prestări servicii a rămas constant, în toată această perioadă fiind realizate aproximativ 150 de construcții pe an.
Apartamente vechi de 30 de ani, la prețuri de locuințe noi
În municipiul Suceava, afacerile imobiliare au înflorit ani la rând, pentru că sucevenii vând și cumpără apartamente într-un ritm amețitor.
Astfel, conform agenților imobiliari și notarilor publici, doar în municipiul Suceava, zilnic au loc între 15-20 de tranzacții imobiliare. Directorul Agenției Imobiliare Media, Marius Dochia, a precizat că 90 – 95% din tranzacții au ca obiect clădiri vechi, din anii 70, ori, în cel mia bun caz, de până la Revoluție, de foarte puține ori fiind tranzacționate și apartamente în blocuri mai noi, precum blocul Armatei, IRE, ori cele construite recent de firme private.
Conform Marinei Pișta, de la Agenția Imobiliară OK, tot apartamentele vechi au căutare mai mare, din cauza prețurilor care par mai mici, pentru că nu sunt luate în considerare o serie de facilități oferite la blocurile noi.
Astfel, pentru un apartament nou, cu 3 camere, în George Enescu, sînt necesari 70.000 de euro, dar un apartament vechi, pe Mihai Viteazu, cu 3 camere, poate fi luat cu 43.000 de euro, iar la 2 camere, cu 36.000 euro.
Pentru un apartament vechi, cu 4 camere, vizavi de sediul Poliției, se cere 65.000 de euro, sumă mult prea mare, în condițiile în care apartamentele noi au camere mai spațioase, instalații moderne, structuri moderne, mai călduroase, spații anexe puse la dispoziție (boxe, parcări la subsol).
Conform directorului agențiilor imobiliare Extrem și Konfort, Adi Hîncu, majoritatea celor care cumpără apartamente nu țin cont nici măcar de riscul seismic, prețurile mai scăzute ademenindu-i chiar și în blocurile cu bulină roșie, adică cele care riscă să fie cele mai afectate în cazul unui cutremur.
“Construirea de noi locuințe are darul de a impulsiona piața imobiliară, crește numărul de tranzacții, pentru că cei care își doresc un apartament nou de obicei îl vând pe cel vechi, tranzacțiile se țin lanț. Chiar dacă merg tot la un apartament de două camere, cel nou are mi mult spațiu și facilități, chiar dacă prețul e ceva mai piperat”, a spus Adi Hîncu.
Apartamentele noi, mai spațioase, vândute la pachet cu o serie de facilități
Cu mici excepții, municipiul Suceava este un oraș îmbătrânit, majoritatea clădirilor fiind vechi de zeci, ba chiar sute de ani, în cazul unora.
Cea mai mare parte a blocurile de locuințe, în special cele din zona centrală, sînt construite prin anii 70, cele mai noi cartiere fiind Obcini și Burdujeni.
Un “aer de prospețime” în domeniul construcțiilor de locuințe a fost adus prin ridicarea blocurilor finanțate de Agenția Națională pentru Locuințe, mai exact cele din cartierul Privighetorii, din Burdujeni, precum și cele trei imobile de vizavi de Metro, dar și de blocurile făcute de o serie de firme de construcții private.
Cea mai intensă activitate în acest domeniu a avut-o SC General Construct, care a realizat sau are în curs de finalizare 5 blocuri de locuințe, 9 vile și 4 sedii de firmă.
Blocul cu subsol, parter și patru etaje, de pe strada Mărășești nr. 6 A, ridicat în perioada aprilie – decembrie 2004, are 10 apartamente (3 garsoniere de 46 mp, 3 apartamente cu 2 camere, de câte 65.46 mp, 3 apartamente cu 3 camere – 86 mp și un apartament cu 5 camere – 205.11 mp, iar fiecare apartament a primit și câte o boxă situată la subsol).
Alt bloc, de pe strada Vișinilor nr. 8A, început în 2004 și finalizat în 2005, are 20 apartamente cu 2 camere, cu suprafața cuprinsă între 62 și 66 mp, cu boxă la subsol, precum și 4 garsoniere situate la mansardă, de câte 52.3 mp, cu spațiu de depozitare în podul imobilului (20 mp).
Alt bloc nou este cel ridicat anul trecut de General Construct, împreună cu SC Civica SA, pe strada Ilie Ilașcu nr. 15, care are 16 apartamente de câte 3, 4 și 5 camere (cele de 5, în duplex, pe două niveluri, cu scară interioară).
Alt bloc cu patru etaje și mansardă urmează să fie finalizat anul acesta în Obcini, pe strada Castanilor, având 16 apartamente cu 1, 3,4 și 5 camere, fiecăruia fiind-i repartizat și câte un loc de parcare la subsolul clădirii.
Un bloc asemănător, dar cu 6 etaje și mansardă, va fi finalizat tot anul acesta pe strada Mihai Viteazu, având 18 apartamente cu 1, 3, 4 și 5 camere, spații pentru sedii de firmă și locuri de parcare la subsol.
Un alt bloc, de garsoniere, a fost construit de firma Civica, în vreme ce firma Moldsilva s-a profilat mai mult pe crearea de noi apartamente, prin mansardarea blocurilor existente.
Garajele ilegale – răsărite ca ciupercile după ploaie
Vinovați de felul dezastruos în care arată multe din cartierele Sucevei, precum și de lipsa spațiilor pentru construcții, sînt și cei care și-au construit garaje (care au apărut după Revoluție ca ciupercile după ploaie), de ce le mai multe ori, fără nici un temei legal.
Făcute fără un stil unitar, (proprietarii construindu-le care pe unde a apucat, fără să întrebe pe nimeni), garajele s-au înmulțit prin tot orașul.
Situația, scăpată de sub control timp de mai mulți ani, a început să fie reglementată abia din 2004, când măsurile aspre impuse de municipalitate i-au determinat pe unii dintre proprietarii garajelor să încerce să intre în legalitate.
Astfel, dacă în 2002, nici un garaj nu a intrat în legalitate, iar în 2003, doar 15 proprietari și-au făcut acte pe ele, în 2004, numărul lor a crescut la 189, cei mai mulți – 584, făcând acest pas abia anul trecut.
Jumătate din bisericile din municipiu, construite în ultimii 5 ani
În evidența Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, la cei aproximativ 110.000 de suceveni sînt peste 30 de biserici, dar aproape jumătate din ele sînt construite, total ori parțial, în ultimii cinci ani.
Dacă în 2002 s-au eliberat autorizații de construire pentru 2 lăcașuri de cult, iar în 2003 numai una, numărul lor s-a dublat în perioada imediat următoare. Astfel, în 2004, de la Primăria Suceava au fost scoase autorizații pentru construirea a 4 biserici, iar în 2005, pentru a încă 5 biserici.
|
Blocurile noi, mai rezistente la cutremure Un aspect neglijat de mulți suceveni care își cumpără apartamente în blocurile vechi este cel al gradului de rezistență seismică a acestora. Sabin Drăgan, șeful Inspectoratului de Stat în Construcții, a precizat că deși Suceava nu se află într-o zonă cu activitate seismică puternică, acest factor este bine de luat în calcul atunci când se face o achiziție: “Fiecare clădire are un anume grad de rezistență seismică, în funcție de materialele din care e făcută și de felul în care a fost proiectată, nu se poate spune că un bloc vechi este mai puțin rezistent decât unul nou. Dar, în general, este bine să alegi un imobil peste care nu a mai trecut nici un cutremur”. |
|
Viitorul Sucevei: metropola În ciuda lipsei spațiilor construibile și a densității mari a clădirilor deja existente, în Suceava se va construi și mai mult în perioada următoare. Conducerea Primăriei are deja stabilite o serie de priorități, a căror finalitate este tocmai dezvoltarea urbană a municipiului. “Anul acesta vom întocmi planul urbanistic zonal pentru Tătărași, unde va fi construit un campus universitar, dar se vor ridica și casele proprietarilor de terenuri de acolo. Nu vom neglija nici cele 4 hectare pe care le avem în zona Metro, unde se vor construi aproximativ 300 de apartamente, în blocuri cu patru etaje. Să nu uităm nici de cartierul Tinereții, care va apărea în câțiva ani la ieșirea din Suceava spre Botoșani, acolo unde tinerii sub 35 de ani au primit teren pentru case. În ciuda spațiilor restrânse pe care le avem la dispoziție, orașul trebuie să se dezvolte, să evolueze, atât pe verticală, cît și pe orizontală”, a spus viceprimarul Angela Zarojanu. Răspunsul la spinoasa problemă a lipsei spațiilor construibile vine chiar de la Primarul Ion Lungu, care consideră că “viitorul Sucevei depinde de dezvoltarea zonei metropolitane, pentru că astăzi municipiul este sufocat de construcții. Tocmai de aceea am rețineri mari în a mai da retroceda terenuri printre blocuri, pentru că peste tot ar apărea tot felul de chioșcuri sau chiar blocuri, care vor lua lumina celor din jur. Suceava trebuie să se dezvolte de acum înainte și pe orizontală, spre Șcheia, Ipotești, Salcea, Adîncata și Moara. Prin formarea unei zone metropolitane, localitățile componente nu își pierd autonomia, rămân aceleași structuri administrative, doar politica de urbanism este diferită, stabilindu-i-se un traseu comun. În plus, separate, aceste localități nu au puterea să atragă investitori puternici și să participe la marile proiecte de finanțare europeană”. |
