Conștiința creștină

Creștinul nu trebuie să prăznuiască sărbătorile numai în știute zile, ci tot anul trebuie să fie lui sărbătoare. Cum însă trebuie să fie formată acea sărbătoare, care se cuvine lui? Pavel zice:
„Să prăznuim nu întru aluatul cel vechi, nici întru aluatul răutății și al vicleșugului, ci întru azimele curăției și ale adevărului” (I Cor. V, 8). Dacă ai conștiința curată, tu serbezi în toate zilele, săturându-te cu nădejde cele slăvite și îndestulându-te cu așteptarea bunurilor celor viitoare. Iar dacă nu ai conștiința liniștită, și ești împovărat cu multe păcate, atunci poți să ții mii de sărbători, și totuși nu te vei afla mai bine decât cel ce jelește.
Căci ce-mi folosește mie o zi senină, când conștiința mea este întunecată? Așadar, dacă voiești, ca să ai vreun folos de la anul nou, mulțumește acum, când a trecut un an, mulțumește Domnului, că el te-a adus până aici, frânge inima ta, numără zilele vieții tale, și zi către tine însuți: zilele aleargă și trec, numărul anilor se împlinește, noi am și săvârșit o mare parte din cale, dar ce bine am făcut noi. Oare nu ne vom duce noi de aici deșerți și goi de toată dreptatea? Județul este înaintea ușii, viața noastră pleacă spre bătrânețe.
Să cugetăm la cele viitoare Acestea le cumpănește în ziua anului nou, la acestea să gândești în curgerea anului. Să cugetam la cele viitoare, ca să nu ne zică cineva aceea ce proorocul zicea iudeilor: „Zilele lor s-au stins întru deșertăciune și anii lor au trecut repede” (Ps. LXXVII, 37). Această sărbătoare neîncetată, despre care eu am vorbit, care nu cunoaște vreo curgere a anului și nu este legată cu vreo zi hotărâtă, poate să o prăznuiască deopotrivă săracul și bogatul. Pentru ea nu este de trebuință nici cheltuială și nici avere, ci numai singura faptă cea bună. Tu nu ai avere, dar ai frica lui Dumnezeu, care este mai prețioasă, decât toate comorile, o comoară netrecătoare, neschimbăcioasă, ne secată. Privește cerul cerurilor, pământul, marea, aerul, soiurile dobitoacelor, feluritele plante și tot neamul omenesc. Privește îngerii, arhanghelii și stăpâniile cele de sus. Toate acestea sunt proprietate a Domnului. Servitorul unui Domn atât de bogat nu poate să fie sărac, când acest Domn este cu milă către tine. (Sfântul Ioan Gură de Aur)