Cea de-a XXIII-a ediție a Festivalului Internațional de Grafică Satirică și Literatură Umoristică „Umor la Gura Humorului”, care s-a circumscris în acest weekend „Zilelor Humorului 2013”, a constituit evenimentul axial al sărbătorii orașului de la limita estică a Obcinilor Bucovinei.
Festivalul, unul din cele patru care s-au desfășurat sub marea umbrelă a sărbătorii humorene (programul manifestărilor a cuprins, alături de acest regal al umorului de bună calitate, un festival culinar, unul al berii și un festival de muzică ușoară, cărora li s-a adăugat un evantai generos de evenimente conexe) a reunit la Gura Humorului graficieni satirici și autori de literatură umoristică de pretutindeni, care au transformat mica urbe de la confluența râurilor Humor și Moldova într-o veritabilă capitală a umorului.
„Am avut parte de o ediție norocoasă, cu multe surprize plăcute…”
După trei zile de bună dispoziție am recurs, pentru concluzii asupra evenimentului, la opiniile avizate ale unor participanți, care au avut și calitatea de membri ai juriilor celor două secțiuni ale festivalului.
Artistul plastic băcăuan Vasile Crăiță Mândră, unul dintre membrii cu ștate vechi ai juriului de grafică satirică de la Gura Humorului, ne-a oferit, cu ochiul atent al observatorului profesionist, o privire cuprinzătoare asupra secțiunii de caricatură.
„Prima remarcă ce s-ar putea face – a declarat el – apropo de un salon de umor de genul acesta, este asupra recoltei, să spunem așa, a calității lucrărilor, or am avut parte de o ediție norocoasă, cu multe surprize plăcute, o participare formidabilă mai ales de peste hotare, cu mari artiști ai lumii care au trimis lucrări excelente”.
„Am remarcat – a spus Vasile Crăiță Mândră – și eu ca și colegii din juriu, o participare a Iranului incredibilă, atât ca număr de participanți, dar și prin calitatea lucrărilor, privind atât poanta, adică lucrări de idee, de un umor substanțial, dar și nivelul profesionist al unor mari graficieni. Înainte vreme, foarte mulți dintre caricaturiști erau autodidacți, dar, pe timp ce trece, caricaturiștii se desprind din rândurile artiștilor profesioniști adevărați, cu o cultură adevărată și cu studii foarte serioase. Aceasta este și marca acestui salon, care este o marcă a calității, a frumuseții de fapt, deși tema a fost foarte grea, «1+ 1= ?», care poate să însemne foarte multe lucruri, dar nici nu te îmbie să te răsfeți, iar să scoți și o poantă bună pe tema asta este foarte greu. Majoritatea premianților au mers exact pe poantă, pe ideea 1+ 1”.
“Festivalul de la Gura Humorului este cel mai prolific și mai serios din țară…”
„Lucrările juriului – a precizat graficianul băcăuan – au decurs în condiții amiabile, atmosfera a fost extraordinară, de respect și apreciere reciprocă, și iată că apreciem acest paradox, care este salonul de umor de la Gura Humorului, care, ca pasărea Phoenix, renaște în fiecare an. Nu știu ce minuni fac organizatorii locali ca să facă rost de fonduri pentru premii, pentru invitați, pentru toate cele necesare. Aș mai spune că, de la o ediție la alta, s-au clarificat niște probleme; este prima dată când este separată secția maturi de secția copii, copiii au avut un spațiu rezervat și mi se parte foarte normal, pentru că nu poți să cântărești cu același cântar desenele copiilor și desenele artiștilor maturi, profesioniști. Festivalul de la Gura Humorului este cel mai prolific și mai serios din țară, iar un asemenea festival într-un orășel este un lucru extraordinar. Tot respectul și toată admirația pentru localnici și pentru organizatori!”.
„Ceea ce personalizează festivalul de la Gura Humorului este că jurizarea se face în condiții absolut obiective”
Pentru a obține un punct de vedere competent asupra secțiunii de literatură umoristică l-am abordat pe scriitorul clujean Cornel Udrea, unul din veteranii festivalului de la Gura Humorului, membru în juriul ediției din acest an.
„Scriitorii de gen – ne-a spus el – au acordat și la această ediție importanța cuvenită secțiunii de concurs la literatură, ca dovadă că s-au primit 46 de plicuri, la tema dată, o temă dificilă, Schengen, și acest lucru dovedește respectul față de festival, aprecierea de care se bucură și modul constant în care cei care l-au organizat au știut să aleagă și să propună această tematică. 46 de competitori din geografia mare a țării, nume consacrate, dar și tineri care bat la porțile cosacrării, un lucru care ne bucură foarte mult, pentru că cel puțin în domeniul literaturii umoristice nu putem să vorbim de o nouă generație, de o tânără generație de epigramiști sau scriitori de proză umoristică. Iată că se dovedește că interesul crește pe orizontală și lucrul acesta nu face decât să ne bucure”.
„Ceea ce personalizează festivalul de la Gura Humorului – a subliniat Cornel Udrea – este că jurizarea se face în condiții absolut obiective. Membrii juriului au primit la domiciliul lor materialele din competiție și au trimis secretariatului rezultatul evaluării. Faptul că, în mare parte, aceste rezultate au coincis, este dovada modului obiectiv în care a fost apreciat acest sector al literaturii”.
„Trebuie apreciat orice festival care supraviețuiește, orice festival care vine cu o ofertă generoasă, cu o ofertă importantă…”
Cornel Udrea a exprimat și o anume îngrijorare vizavi de interesul publicului pentru literatură umoristică și caricatură.
„Ceea ce ne îngrijorează și ceea ce reprezintă un semn mare de întrebare, iar umbra lui se întinde și asupra altor domenii culturale, este faptul că populația nu participă așa cum ar trebui, nu numai numeric, pentru că nu numărul formează calitatea, dar interesul oamenilor pentru acest gen al literaturii umoristice și al caricaturii, pentru că ele sunt singurele care la ora actuală beneficiază de acel H2SO4, este o formă specifică și specială de privire critică asupra societății și a mersului ei”.
„Eu – a continuat el – sunt bucuros că a fost de față aici, la acest festival, presa, pentru că este un dezinteres în alte părți, știu din experiență situații în care presa a întors spatele acestor manifestări. Ei, să fi venit să cânte nu știu ce manelist celebru sau să vedem ceva exhibiții muzicale din partea unor soliste, sigur c-ar fi fost înghesuială să discutăm despre viața romanțată a acestor giganți ai subculturii românești. E bine că presa este prezentă, e bine că se ajunge la o cronică vie a festivalului și a acestei ediții și toate acestea rămân în memoria cetății și în memoria culturală a regiunii”.
„Este nevoie de umor – a încheiat Cornel Udrea – mai ales în zilele noaste, pentru că prin el compensăm foarte dinamic și foarte concret celelalte neajunsuri care fac parte din umorul negru social, economic, politic și de aceea trebuie apreciat cu atât mai mult orice festival care supraviețuiește, orice festival care vine cu o ofertă generoasă, cu o ofertă importantă, ca o lecție de etică, o lecție de cultură generală și nu în ultimul rând ca o dovadă de atașament față de cetate”.
