Șeful Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Suceava, comisarul-șef Ioan Nicușor Todiruț, a aflat zilele trecute că este cercetat disciplinar, din nou, de către reprezentanții Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), iar acuzațiile sunt desprinse parcă din bancurile cu polițiști.
Abaterea disciplinară s-a petrecut, în opinia celor de la Capitală, exact în ziua în care Todiruț a revenit de la IPJ Călărași (la începutul lunii trecute), după aproape un an de exil în fruntea poliției de acolo, la peste 500 de kilometri depărtare de casă, de soția și de copilul său minor.
Întors acasă, la Suceava, după expirarea detașării la Călărași, inspectorul-șef a venit la sediul poliției județene și a mers în biroul său, pentru a-și lăsa uniforma și alte obiecte personale. Toată povestea a durat câteva minute, după care Todiruț a plecat, fiind în concediu medical, și a revenit după câteva zile la serviciu.
Cei de la București susțin că Todiruț nu avea voie să intre în biroul său, al inspectorului-șef, atâta vreme cât nu avea avizat permisul de acces într-o zonă de clasificare. Problema e că permisul respectiv se afla în fișetul personal, încuiat și sigilat, din biroul inspectorului-șef de la etajul I al sediului IPJ Suceava. .
Ulterior, comisarul-șef și-a avizat acel permis, însă prea târziu pentru cei de la IGPR, care i-au mai făcut un dosar de cercetare disciplinară.
Vicepreședintele Sindicatului Național al Polițiștilor: „Orice instanță din țară ne va da dreptate”
Prezent la Suceava, vicepreședintele Sindicatului Național al Polițiștilor și
Personalului Contractual, Dumitru Coarnă, i-a luat apărarea lui Todiruț și explică că acesta este un nou abuz făcut împotriva comisarului-șef aflat la comanda poliției județene.
”E încă o demonstrație a incompetenței sistemului. E o pretinsă abatere care nu există nici în fapt, nici în drept… numai din dorința de răzbunare. Suntem în fața unui abuz de drept prin care se încearcă presiuni psihologice asupra unui funcționar al statului, învestit prin concurs, pentru a renunța la funcția sa. Încă o dovadă certă a imixtiunii politicului în activitatea poliției”, a declarat Dumitru Coarnă, în opinia căruia „toate aceste abuzuri duc la o criză de autoritate la IPJ Suceava, care se poate răsfrânge asupra siguranței cetățeanului”.
Coarnă a explicat că acel permis la care fac referire cei de la IGPR este un accesoriu al autorizației de clasificare, autorizație pe care comisarul-șef sucevean o are. „În 60% din inspectoratele de poliție din țară, găsim aceeași situație. Orice instanță din țară ne va da dreptate”, a completat vicepreședintele Sindicatului Național al Polițiștilor.
Lăudat de autoritățile de la Călărași, cercetat pentru management defectuos la Călărași
Dumitru Coarnă a făcut referire și la cealaltă cercetare disciplinară începută împotriva lui Todiruț, pentru management defectuos la IPJ Călărași.
Culmea, în timp ce prefectul, șeful Autorității Teritoriale de Ordine Publică, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași lăudau activitatea lui Todiruț, după ce comisarul-șef de la Suceava le-a umplut arestul, ca niciodată, iar indicii statistici arătau clar descreșteri la aproape toate categoriile de infracțiuni, la București Ioan Nicușor Todiruț era cercetat disciplinar pentru management defectuos.
„Ca să vă dau un exemplu, una dintre faptele care i se imputau la Călărași comisarului-șef Todiruț de către cei de la București era că, citez, «a avizat cu ușurință acordarea de indemnizați de transport de și la locul de muncă alpolițiștilor care se încadrau în condițiile cerute». E destul de clar, nu?”, întreabă Dumitru Coarnă.
Dosarul a ajuns la Ministerul Afacerilor Interne, însă verdictul a fost amânat, pentru că vicepreședintele Sindicatului Național al Polițiștilor a cerut o reverificare a celor sesizate, audierea unor martori și argumente clare care să ateste abaterile de care este acuzat Todiruț.
„Dacă va fi cazul vom ataca în contencios concluziile dosarului de cercetare disciplinară și vom putea depune acțiune și împotriva funcționarilor care au întocmit acel raport, pentru daune morale și materiale”, a mai adăugat Coarnă.
