„Cloșca cu puii de aur”

Nu, nu este vorba despre celebrul Tezaur de la Pietroasa (a cărui reușită replică, realizată de Paul Telge, în anul 1896, la comanda regelui Carol I, la scara 1/1, din bronz aurit, a fost expusă luna trecută la Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina) ci despre altă „cloșcă”, cu alți „pui”, care n-a fost expusă ci a expus la Galeria de Artă „Ion Irimescu” din municipiul Suceava. De fapt așa a spus artista plastică Pușa Pîslaru, la vernisajul expoziției de pictură cu genericul „Universul copilăriei”, deschisă de Ziua Internațională a Copilului, în care 7 copii năzdrăvani (patru școlari, Anca Iroaie, Deniz-Loredana Otay, Otilia Popescu și Vlad Airinei și trei pici de grădiniță, Ioana Alexia Robciuc, Ioana Rusu-Sadovei și Ana Creangă), pe care-i pregătește în atelierul său, au ieșit curajos pe simeze cu o selecție din lucrările lor: „Mă simt ca o cloșcă cu puii de aur!”.
– Un „generos eveniment policrom”
Vernisajul, care a umplut galeria mai ceva ca la Salonul Anual al artiștilor plastici profesioniști (întrucât micii ucenici ai Pușei Pîslaru au fost însoțiți de părinți emoționați, bunici îngrijorați să nu-i piardă prin mulțime, vecini și prieteni veniți cu mic cu mare să-i susțină și să-i încurajeze) n-a fost o joacă (cum poate ar fi mulți înclinați să creadă) ci un lucru cât se poate de serios, fiind pregătit după toate regulile unei manifestări profesioniste, cu invitație, cu afiș, ba chiar și cu un catalog color bogat ilustrat, care, chiar dacă nu cuprindea curriculum-ul artiștilor expozanți (deși unii dintre ei nu se aflau la debutul lor expozițional), conținea câte o confesiune, un gând mărturisit de fiecare dintre ei. „Uimit” și „frapat” de aceste mărturisiri (așa cum a recunoscut în cuvântul său), criticul de artă Valentin Ciucă (a cărui prezență la vernisaj a fost încă o dovadă a seriozității cu care a fost pregătită manifestarea), a comentat acest „generos eveniment policrom” (organizat cu sprijinul părinților și a unor sponsori care merită menționați pentru că investesc în viitor – Deco Design SRL, Data Service și Vex-Sim SRL) cu delicatețe părintească, eveniment rezultat ca urmare a unei simbiotice relații existente între un grup de copii talentați („cu un cod genetic bine motivat din punct de vedere artistic”) și un dascăl de frumos, un maestru care-și inițiază și își îndrumă ucenicii.
„Cu copiii nu mă pot certa, pentru că mă tem că nu voi mai avea timp să mă mai împac”
O pictură pe care exegetul ieșean a apreciat-o ca fiind „reconfortantă”, „pură”, „ingenuă”, pentru că „la vârsta lor, a picta este o bucurie”. Și chiar dacă un critic are impulsul de a spune lucrurilor pe nume pentru a determina anumite…corecții, Valentin Ciucă a mărturisit că, dacă față de creațiile artiștilor maturi poate avea uneori comentarii care generează dispute, „cu copiii nu mă pot certa, pentru că mă tem că nu voi mai avea timp să mă mai împac”. Poate de aceea, la finalul manifestării, când artiștii, „ucenicii înaripați” ai Pușei Pîslaru au primit cadouri, iar ea a fost copleșită cu flori, Valentin Ciucă a primit în dar, pentru cordialitatea discursului, o jucărie de carton confecționată de copii, care să-i reamintească peste ani de „Universul copilăriei”.