Temele acasă sunt un subiect de veșnică actualitate. Ele sunt privite diferit de cadrele didactice, de părinți și de copii.
Temele începutului de clasă întâi au menirea de a-l învăța cu această noțiune, de a dezvolta treptat responsabilitatea, de a exersa musculatura mâinii, de a-l obișnui cu orientarea în pagină și mai puțin de a fixa cunoștințe. În primele luni copilul le percepe ca un joc frumos. Acestea sunt de obicei scurte, solicită lucruri pe care copilul știe să le facă și desene care îi fac plăcere.
Este bine și util pentru copil dacă poți să-i aloci un timp special la debutul lui școlar.
Față de perioada anterioară, școala cere mai multă implicare personală și responsabilitate. Ele se formează treptat, iar unii copii nu dispun de suficientă conștiinciozitate si determinare ca să-și respecte programul.
Prezența unui părinte îl ajută să fructifice timpul, să-l organizeze și să-l împartă pentru a fi suficient pentru toate activitățile.
Este bine ca temele să ocupe aceeași perioadă orară în fiecare zi. Opțiunile timpului liber pot varia în funcție de programul și obiceiurile familiei, de necesitățile temporare și de dorința și pasiunile copilului.
Deprinderea de a învăța se formează și ea în timp. Copiii trebuie ajutați să înțeleagă cum se învață. De obicei ei reduc temele la tema scrisă, ignorând învățarea.
La abecedar se deschide pagina la care s-a lucrat în clasă. Să presupunem că suntem la începutul clasei I. Dacă nu știi ce face învățătoarea pe o pagină de abecedar, întreab-o. Discută mult, urmărește pronunția și formarea corectă a propozițiilor, povestește imagini, numără cuvinte, silabe, sunete, le sortează după diferite criterii, solicită imaginația copiilor și creează permanent situații de comunicare.
La matematică fiecare pagină aduce noțiuni noi care trebuie repetate. Apar lucruri care trebuie reținute.
Copilul trebuie încurajat să-și rezolve singur sarcinile. Îl supraveghezi dacă ești cu el, îi răspunzi la întrebări, dar nu-i stai în spate. Va dezvolta sentimentul că nu poate dacă tu nu ești acasă.
Dacă copilul își face singur temele cât timp nu ești acasă, fă-ți un obicei să le verifici. Copilul simte astfel că îi este apreciată munca și observă că este verificat. Corectarea lor în lipsa copilului este inutilă.
Laudă și încurajează! Această atitudine îți va fi răsplătită cu dorința copilului de a fi în continuare la nivelul așteptărilor tale (atenție, acestea să fie normale, nu abuzive).
Greșelile pe care le poți sesiza nu trebuie sancționate dur și radical de tipul “Niciodată nu ești atent / Chiar nu pot să te las singur deloc / Nu știi nimic / Faci numai greșeli … etc.” Aceste abordări anihilează încrederea copilului și dorința lui de afirmare.
Mai potrivită ar fi abordarea constructivă “Hai să revedem acest rezultat / Ce-ar fi să facem acest calcul din nou / Recitește acest cuvânt / etc.” O formă amuzantă poate ajuta copilul să-și descopere singur greșeala și să și-o corecteze.
Părintele nu trebuie sa facă teme ci trebuie să formeze copilului sentimentul că se poate baza pe el atunci când are nevoie.
www.problemele-copilului-meu.ro
