Piedicile și încercările vieții sunt, pentru unii oameni, doar un stimulent pentru a o lua de la capăt și a se autodepăși. Unul dintre ei este căpitanul Ciprian Iriciuc, vânător de munte la Unitatea militară de la Vatra Dornei. Suceveanul în vârstă de 34 de ani trăiește cu schije în corp, după ce a fost la un pas de moarte în Afganistan, într-o misiune internațională. Această încercare a vieții nu l-a dărâmat însă, ci l-a transformat într-un om și mai puternic.
Suceveanul este unul dintre medaliații de la ediția din acest an a Jocurilor Invictus, dedicate militarilor răniți în teatrele de operații – locul III la proba de rezistență la disciplina canotaj în sală.
Ciprian Iriciuc este un om a cărui viață se confundă cu sportul și cu performanța, un exemplu de determinare și de autodepășire.
A promovat cu echipa de handbal a Sucevei în prima ligă
Suceveanul a făcut timp de opt ani de zile handbal de performanță, la juniori și apoi la seniorii echipei Universitatea Suceava. Ciprian Iriciuc a fost unul dintre artizanii primei promovări a echipei Universitatea Suceava în primul eșalon al handbalului românesc, în anul 2002. Acel an avea să fie unul de excepție pentru Ciprian, care a promovat cu echipa de seniori și a terminat pe locul I la juniori, evoluând cu dublă legitimare. Au urmat trei ani de handbal în prima ligă. Vremurile erau grele și atunci la echipa de handbal, care s-a menținut pe prima scenă cu mari eforturi. Dârzenia și ambiția au fost principalele atuuri ale sucevenilor.
O spune antrenorul și mentorul său, profesorul universitar Petru Ghervan, decanul Facultății de Educație Fizică și Sport din cadrul universității sucevene: „Ca adolescent s-a remarcat în primul rând prin voință, printr-o dârzenie deosebită. Dârzenia a fost de altfel caracteristica întregului grup de copii de la acea vreme”.
Copiii de atunci au făcut în mare majoritate carieră în handbal.
Ciprian Iriciuc a făcut parte dintr-o generație deosebită, care are și acum oameni cheie în handbalul sucevean. Printre ei, jucători încă în activitate și antrenorul Adrian Chiruț.
Un vehicul capcană a explodat lângă plutonul de militari români condus de Iriciuc
După opt ani de handbal, Ciprian Iriciuc a ales armata. Având pregătirea din viața de sportiv a ajuns relativ ușor militar la vânători de munte. Din această postură, în 2011 a participat la prima misiune în Afganistan, după care, în 2015, a urmat a doua.
Această a doua misiune avea să fie una cu ghinion. Suceveanul, în calitate de comandant de pluton, se afla într-o misiune de patrulare pedestră, în apropiere de aeroportul din Kandahar, când un vehicul capcană a explodat lângă militari.
Șase dintre militarii din pluton au fost răniți, din care doi grav. Printre ei și Ciprian Iriciuc. Mai multe schije i-au intrat în umăr, torace, șold și plămâni. Au urmat o lună de spitalizare și două intervenții chirurgicale.
În ziua atacului terorist soția lui Ciprian, tot militar, era și ea în Afganistan, în cadrul altui pluton.
Ana Maria Iriciuc a intervenit chiar în sprijinul plutonului condus de soțul său, la locul exploziei. A trebuit să treacă peste șoc și să-și îndeplinească misiunea de militar.
După ce a ieșit din spital, Ciprian Iriciuc s-a întors în Afganistan, pentru a-și duce la final misiunea. Tânărul nu face din asta sub nici o formă un titlu de glorie și consideră că și-a făcut doar datoria față de uniforma pe care o poartă și față de colegi.
Trăiește cu schije în corp. Medicii au luat decizia că e mai bine așa
Din ziua atacului terorist, Ciprian Iriciuc a rămas cu o parte din schije în corp.
„La comisiile medicale la care am participat mi s-a spus că este mai bine să rămână schijele acolo unde sunt, pentru că ar fi o operație destul de grea”, ne-a explicat militarul.
El are restricții legate de expunerea la frig și este apt limitat ca militar. Cel mai important este însă că poate duce o viață normală. Alți militari români care au fost victimele unor atacuri similare nu au avut nici pe departe același noroc.
Ambiție, muncă, momente grele… și bucuria de a fi pe podium
Având în vedere încercarea prin care a trecut, i s-a propus să participe la selecția pentru Jocurile Invictus 2017. Este vorba de competiția dedicată militarilor răniți în misiuni internaționale de menținere a păcii. La ediția din acest an, desfășurată la Toronto, în Canada, au participat sportivi din 17 țări.
Ciprian Iriciuc nu a avut pregătire în canotaj, dar antrenorii i-au văzut potențialul și l-au orientat spre această disciplină.
Suceveanul a strâns din dinți și s-a antrenat luni de zile.
Fostul handbalist avea deja anii de sport în spate și pregătirea ca militar vânător de munte, iar acestea l-au ajutat foarte mult. Poate cel mai mult au contat însă ambiția și determinarea, pentru că nu este ușor să-ți lași soția și copilul acasă luni de zile pentru a sta în cantonamente.
Suceveanul a participat la două probe, cea de rezistență, de 4 minute, și cea de sprint, de 1 minut.
Medalia de bronz a obținut-o la proba de 4 minute. Concurența a fost mare: 56 de înscriși la probă.
„După proba de 4 minute am avut o cădere fizică, m-am simțit un pic rău, dar nu din cauza plămânului sau a respirației, pur și simplu mi s-au tăiat picioarele și colegii m-au luat un pic pe brațe… mi-am revenit foarte repede și am participat și la proba de un minut”, povestește Ciprian Iriciuc.
La proba de viteză de un minut, din 64 de concurenți, a ocupat un onorant loc 11.
A avut parte de o concurență foarte puternică
De precizat că la Jocurile Invictus concurenții sunt împărțiți pe șase categorii, în funcție de gradul de handicap. Ciprian Iriciuc a participat la categoria a șasea, adică a militarilor cu rănile cele mai ușoare. Cu alte cuvinte, a avut parte de o concurență foarte puternică. De altfel, ne-a mărturisit suceveanul, mulți dintre cei cu care a concurat au fost diagnosticați doar cu traume de ordin psihic, după ce au fost implicați în atentate în care și-au pierdut colegi.
Se pregătește intens pentru ediția 2018 a Jocurilor Invictus
Proba de canotaj în sală este una foarte grea. Necesită o pregătire extraordinară și un psihic de fier.
Pentru Ciprian Iriciuc cel mai important este ce urmează. Se pregătește intens pentru ediția din 2018 a Jocurilor Invictus, unde speră la o figură chiar mai frumoasă.
Pentru asta se antrenează în fiecare zi. Deocamdată, se antrenează acasă, câte cel puțin o oră pe zi, la ergometrul pe care îl are la domiciliu. Pe măsură ce competiția din 2018 se va apropia, vor urma etape de pregătire mai intensă, inclusiv cantonamentele.
Pentru performanța sa, dar mai ales pentru dăruire și determinare, căpitanul Ciprian Iriciuc a fost unul dintre laureații ediției din acest an a Galei Top 10 Suceveni, evenimentul de tradiție organizat de Monitorul de Suceava, ajuns la ediția a VI-a. Îi urăm succes lui Ciprian Iriciuc și ne bucurăm că avem șansa de a învăța ceva de la oameni ca el.
