Adesea uităm că sănătatea mintală este la fel de crucială ca cea fizică, mai ales odată cu înaintarea în vârstă. Pentru seniori, menținerea unei minți agere și a unui spirit echilibrat nu este doar un deziderat, ci o necesitate sprijinită de știință. Odată cu trecerea anilor, structuri cheie din creier, precum hipocampul (memoria) și cortexul prefrontal (deciziile), pot manifesta un declin volumetric. Totuși, neuroplasticitatea – capacitatea uimitoare a creierului de a forma noi conexiuni neuronale (sinapse) – rămâne activă pe tot parcursul vieții. Exercițiile mintale regulate nu doar că încetinesc acest declin, dar stimulează și producția de factori neurotrofici precum BDNF, acționând ca un „îngrășământ” pentru neuroni, promovând supraviețuirea și creșterea lor.
Un exercițiu simplu, dar profund, este ținerea unui jurnal de recunoștință. Zilnic, seniorii sunt încurajați să noteze trei sau mai multe lucruri pentru care sunt recunoscători și, separat, o amintire pozitivă detaliată din trecut. La nivel neurobiologic, concentrarea pe pozitivitate activează sistemul de recompensă din creier, sporind eliberarea de dopamină și serotonină – neurotransmițători asociați cu starea de bine. Rememorarea amintirilor pozitive reactivează circuitele memoriei din hipocamp, îmbunătățind funcția cognitivă și contracarând tendința creierului de a acorda atenție evenimentelor negative. Acest ritual ajută la reconfigurarea rețelelor neuronale către o perspectivă mai optimistă și reduce simptomele depresiei ușoare.
Niciodată nu este prea târziu să înveți. A te dedica unei noi abilități complexe, precum cântatul la un instrument muzical sau o limbă străină, este un puternic antrenament pentru creier. Un studiu științific publicat în Frontiers in psychology a arătat că adulții în vârstă care au început să învețe să cânte la un instrument au prezentat îmbunătățiri semnificative în viteza de procesare, memoria de lucru și funcțiile executive. Din perspectiva neuroplasticității, învățarea complexă forțează creierul să creeze noi căi neuronale, un proces numit sinaptogeneză. Când se învață o limbă, de exemplu, sunt activate simultan zone multiple (cortexul auditiv, zonele Broca și Wernicke, cortexul prefrontal). Această activare intensă menține rezervele cognitive ridicate, protejând creierul împotriva efectelor degenerative.
Exercițiile simple de „gimnastică” cognitivă implică sarcini care necesită o schimbare rapidă a atenției și procesare non-verbală, cum ar fi rotirea mentală a obiectelor sau rezolvarea de puzzle-uri spațiale 3D. Un alt exemplu este inversarea sarcinilor de rutină – periajul dinților cu mâna non-dominantă sau mersul pe un traseu diferit. La nivel neurobiologic, aceste activități solicită intens cortexul parietal (orientarea spațială) și corpul calos (comunicarea interemisferică). Introducerea noutății obligă creierul să iasă din „pilotul automat” și să recruteze zone asociate cu concentrarea și rezolvarea de probleme. Flexibilitatea comutării între rețelele neuronale este un indicator al sănătății mintale și al eficienței cognitive.
Practicarea zilnică a meditației de conștientizare (Mindfulness), chiar și pentru 10-15 minute, este un puternic instrument de sănătate mintală. Seniorii se pot concentra pe respirație sau senzațiile corpului, fără a judeca gândurile. Neuroștiințele au arătat că meditația regulată duce la modificări structurale notabile, incluzând o creștere a densității materiei cenușii în cortexul prefrontal și cortexul insular, zone asociate cu reglarea emoțională, atenția și autoconștientizarea. În plus, meditația ajută la reglarea sistemului de răspuns la stres (axa HPA), reducând eliberarea de cortizol – hormonul stresului, care, în exces cronic, poate fi toxic pentru neuroni. Prin calmarea sistemului nervos, meditația contribuie la o mai bună reziliență emoțională și la o reducere a anxietății.
Menținerea unor interacțiuni sociale sănătoase și structurate este o necesitate fundamentală pentru sănătatea mintală a seniorilor. Angajarea în conversații semnificative, participarea la cluburi sau voluntariatul reprezintă un cocktail de stimulare cognitivă și emoțională. Discuțiile complexe solicită procesare lingvistică rapidă și „teoria minții” (înțelegerea intențiilor celorlalți). Din perspectivă neurochimică, interacțiunile sociale pozitive stimulează eliberarea de oxitocină, un neuropeptid care întărește legăturile sociale și reduce sentimentul de izolare, un factor de risc major pentru declinul cognitiv și depresie. Izolarea cronică accelerează neuroinflamația. Prin urmare, menținerea unei rețele sociale active nu este doar plăcută, ci un mod direct și eficient de a hrăni și proteja creierul, asigurând o îmbătrânire activă și plină de satisfacții.
Psiholog Mihai Moisoiu
Tel. 0753 937 223
www.mihaimoisoiu.ro
E-mail: mmmoisoiu@gmail.com