China va trimite prima femeie în spațiu odată cu lansarea vehiculului spațial Shenzhou IX, care va avea loc sâmbătă, a confirmat, vineri, agenția de presă China Nouă, citată de AFP.
„Trei astronauți, doi bărbați și o femeie – Liu Yang – se vor afla la bordul vehiculului Shenzhou IX, pentru a efectua această misiune spațială” chineză, sâmbătă, a anunțat agenția oficială chineză.
Pilot de vânătoare, Liu Yang, în vârstă de 33 de ani, era – alături de Wang Yaping – una din cele două femei preselecționate pentru această misiune, care va permite astronauților chinezi să ajungă la bordul modulului inaugural al stației spațiale Tiangong-1, aflat deja pe orbita terestră.
Shenzhou IX va decola la ora 10.37 GMT, sâmbătă, de la baza Jiuquan din deșertul Gobi (nord-vestul Chinei), a anunțat agenția oficială chineză, care a precizat totodată faptul că alimentarea rezervoarelor lansatorului, o rachetă Long March 2F, va începe vineri după-amiază.
„Toate sistemele de control sunt pregătite, iar cei trei astronauți sunt în formă bună”, afirmă China Nouă.
Această primă „întâlnire spațială”, operațiune dificilă din punct de vedere tehnic, reprezintă un nou motiv de mândrie pentru China, care are ambiții mari în cursa pentru cucerirea spațiului.
Detalii păstrate în mare secret
Identitatea femeii-astronaut care a fost aleasă și care va intra în istoria țării a fost dezvăluită doar în ziua care precede lansarea: ca de obicei, autoritățile au păstrat în mare secret toate detaliile despre această misiune spațială.
„Încă din prima zi, mi-au spus că nu eram diferită de astronauții bărbați”, a declarat Liu pentru postul de televiziune CCTV, la puțin timp după anunțul oficialilor chinezi.
„Cred în perseverență. Dacă perseverezi, succesul îți va apărea în față”, a adăugat Liu, care purta uniforma ei de „taikonaut”.
Foarte puține lucruri sunt cunoscute despre cele două femei pilot pregătite pentru misiuni speciale care își disputau un loc pentru această lansare. Pe internet, câteva fotografii le arată pe cele două chinezoaice în uniforme impecabile și purtând cravate roșii.
Însă ziarele chineze au insistat asupra stăpânirii de sine pe care a dovedit-o recent Liu, atunci când, lovind în zbor un stol de porumbei, a reușit să aterizeze cu bine, deși avionul ei era grav avariat.
Liu Yang, ofițer în Armata populară de eliberare, căsătorită și fără copii, potrivit presei chineze, va face parte din acest echipaj alături de alți doi astronauți chinezi Jing Haipeng și Liu Wang.
China a treia țară, după SUA și fosta URSS, care va trimite o femeie în spațiu
China va deveni astfel cea de-a treia țară, după Statele Unite și fosta URSS, care va trimite o femeie în spațiu cu ajutorul unei tehnologii proprii. Primul zbor spațial cu echipaj uman la bord a fost realizat în octombrie 2003, de Yang Liwei, un taikonaut devenit de atunci celebru.
Pe 29 septembrie 2011, racheta Long March 2F a lansat Tiangong-1, primul modul din viitoarea stație orbitală chinezească.
Misiunea Shenzhou („Nava divină”) VIII a permis Chinei să realizeze în octombrie 2011 primul ei „sărut spațial”, reușind să conecteze Tiangong-1 cu Shenzhou VIII, un vehicul spațial ce nu a avut astronauți la bord. Precedentul zbor spațial cu echipaj uman chinez a fost efectuat de vehiculul Shenzhou VII, în septembrie 2008.
Tiangong-1 a rămas pe orbită după desprinderea de Shenzhou VIII și și-a scăzut puțin orbita, la începutul lunii iunie, pentru a se plasa într-o poziție mai bună în vederea conectării cu Shenzhou IX.
Din motive de securitate, unul dintre cei trei astronauți chinezi va rămâne la bordul vasului Shenzhou IX după conectare, iar ceilalți doi colegi ai săi vor merge la bordul modulului Tiangong-1.
Stăpânirea procedurilor de conectare pe orbită reprezintă o etapă crucială în cucerirea spațiului, reușită deja de ruși și de americani încă din anii 1960.
Acest program spațial aflat în derulare vizează înzestrarea Chinei, în decursul unui deceniu, cu o stație orbitală, pe care un echipaj de astronauți va putea să locuiască într-o deplină autonomie pentru mai multe luni, după modelul fostei stații spațiale rusești MIR și al actualei Stații Spațiale Internaționale (ISS).
