Unul dintre cei mai îndrăgiți bucătari din România, chef Cătălin Scărlătescu, i-a răsfățat pe suceveni cu preparate culinare de odinioară, realizate după rețete tradiționale, dispărute în negura timpului, cu ingrediente folosite în secolul al XV-lea, pe vremea domnitorului Ștefan cel Mare.
Acesta a gătit „live”, duminică, la Muzeul Satului Bucovinean, evenimentul gastronomic fiind circumscris Programului Ștefanian, lansat în 2017, prin care se aduce cinstire voievodului Ștefan cel Mare.
Numeroși suceveni s-au arătat dornici să încerce gusturi și arome noi, de altădată, au fost curioși să încerce preparatele, dar și să-l vadă pe Chef Scărlătescu „la cratiță”.
De altfel, juratul emisiunii „Chefi la cuțite”, difuzată de Antena 1, s-a bucurat de un val de simpatie enorm din partea sucevenilor, aceștia surprinzând zeci de cadre foto cu vedeta și asistând la sesiunea de gătit.
Pasionați sau nu de gastronomie, sucevenii l-au urmărit îndeaproape pe Chef Scărlătescu, iar acesta a răspuns cu jovialitate tuturor celor care au vrut să aibă ca amintire o fotografie cu el.
Întrebat ce va găti, bucătarul a răspuns: ”Pe vremuri nu exista frigider și atunci oamenii își conservau carnea cu sare. Și atunci ce mâncăm astăzi? Pastramă. Vom mânca pui prăjit, așa cum făcea bunica, iar ea știa de la străbunica cum se face. Noi când eram mititei veneam la bunica acasă, eram așa slăbuți. Și lua bunica un pui și îl tăia în bucăți mari, îl punea în ceaun și ne dădea de mâncare. Și ne spunea «Luați de mâncați, nu răbdați ca acasă». Și asta facem noi astăzi. O să prăjim niște pui și îl dăm cu usturoi, o să prăjim niște pastramă, porc”.
Preparate cu ingrediente simple, fără ceapă sau ulei
Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a menționat că pentru meniurile pregătite se vor folosi ingrediente simple, ce erau și în secolul al XV-lea, porc, pui, untură, usturoi, pătrunjel, sare, piper, fără ceapă și fără ulei,
„Nu știu câtă lume știe că în secolul XV nu exista ceapă. Puțină lume știe astăzi că mâncărurile de post, de exemplu, se făceau cu untură animală. Era permisă pentru mâncărurile de post. Nu ne propunem astăzi să facem o radiografie a acestui segment din viața de atunci, dar, fără îndoială, vizitatorii se vor întreba «De ce nu cartofi?», «De ce nu mămăligă?», «De ce nu ardei?», «De ce nu roșii?» Pentru că nu erau”.
Ursu a mai menționat că acțiunea găzduită de Muzeul Satului Bucovinean „este un eveniment din cadrul Programului Ștefanian, program care își propune punerea în valoare a epocii ștefaniene. Dacă în ceilalți ani a fost teatru, a fost muzică, anul acesta am zis să mergem pe gastronomie pentru că, vrem nu vrem, aceasta era o parte importantă a vieții cotidiene în secolul XV. Evenimentul de astăzi încearcă să propună publicului și un altfel de gătit, cu foarte puține ingrediente”. Acesta a mulțumit pentru sprijin și sponsorilor – Auchan, Lidl și Carpatis.
La rândul său, Gheorghe Niță, vicepreședintele Consiliului Județean, instituție care a înființat Programul Ștefanian, a menționat că gastronomia bucovineană a fost și este renumită, că este un fan al acesteia, amintind și de câteva preparate pe care le preferă.
