– Tot mai mulți „copii de stradă” sunt trimiși de părinți pe străzile municipiului Suceava pentru a cere mila trecătorilor
– Fie că sunt singuri, sub vigilenta supraveghere a părinților ascunși de ochii Poliției, fie sunt însoțiți de mamele desculțe și îmbrăcate murdar, minorii cerșetori fac parte din peisajul sucevean
– Deși nu se știe cu exactitate numărul total al cerșetorilor, Direcția de Protecție a Copilului, Primăria și Poliția Suceava încearcă identificarea lor
– În Suceava, din păcate, nu există centre de noapte, centre pentru copii cu deviere comportamentală, ceea ce face și mai grea misiunea autorităților de a stopa acest fenomen al cerșetoriei
Copiii de stradă. Așa sunt numiți micii cerșetorii pe care-i vedem la fiecare pas, în mijloace de transport, la colț de stradă, la intrarea în biserici. Nu vorbesc mult, dar stau cu mâna întinsă pentru a primi un bănuț de la trecători. De cele mai multe ori sunt singuri, trimiși de părinți să cerșească pentru a avea de-ale gurii. Alți copii, mult mai mici și mai neajutorați, sunt ghemuiți la pieptul unor mame murdare, cu părul zburlit, desculțe și vai de soarta lor, care se folosesc de aceștia pentru a-și umple traista cu de-ale gurii, sau pentru a mai dosi în buzunarele unsuroase câțiva bănuți. Toți acești minori sunt exploatați prin cerșetorie de propriii părinți, de propriile familii. De aceea ei nu sunt copii ai străzii, pentru că nu locuiesc prin canale și nu au ajuns, încă, să „tragă” din punga cu aurolac, ci au un adăpost, au frați, au rude, dar ies în stradă în speranța că își vor câștiga hrana zilnică, amăgind trecătorii cu povești dintre cele mai cutremurătoare: „Dă un ban…, n-am tată, dă și mie un ban să-mi iau o pâine, să duc la frații mei…”, sau „ajutați-mă, mi-a ars casa și n-am cu ce să-mi hrănesc copilașii. Să vă ajute Bunul Dumnezeu”.
– Micii cerșetori, flituiți de clienții barurilor
Am făcut ieri un tur al municipiului și ne-a speriat explozia de cerșetori înțesați la tot pasul. Un tânăr de 16 ani stă rezemat într-o cârjă, lipit de zidul unui magazin. Nu stă cu mâna întinsă, dar așteaptă ca trecătorii să se aplece și asupra lui și să-i strecoare un bănuț. Poartă un singur adidas ros în vârf, iar celălalt picior îl are „la vedere”, strivit și murdar. O altă fetiță de vreo opt ani stă la intrarea la Biserica „Sf. Dumitru”. Este destul de dezghețată, și în schimbul a zece mii de lei ne povestește că are mai mulți frați acasă, că stă pe Mirăuți și că vine în fiecare zi la cerșit. Cu banii primiți își ia mâncare, dar mai duce și fraților ei, pentru că aceștia sunt mai mici. Când are timp este însoțită și de mama ei, dar „mama vine când este multă lume la biserică”. Mai facem câțiva pași și întâlnim o femeie cu un bebeluș „la piept”. Femeia stă pe trotuar și cere milostenie. Are lângă ea o plasă în care poartă câteva hăinuțe de bebeluș, un biberon și o bucată de pâine. Ca ea sunt multe femei cu bebeluși la cerșit în toată Suceava. De la Bazar și până la Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou, unde în zilele de duminică se adună din ce în ce mai mulți cerșetori.
Ne-am întâlnit pe străzile prăfuite ale Sucevei, în canicula care îți tăia respirația, cu două copile ținându-se de mână, trăgându-se una pe alta, de parcă nici un pas nu le-ar mai fi fost îngăduit să facă. Cea mai mare, de vreo șapte ani, cu un săculeț făcut dintr-un batic în care ducea câteva alimente primite de la trecători, o trăgea după ea pe surioara de doar trei anișori. Aceasta din urmă era desculță, doar cu o rochiță mozolită și cu codițe încâlcite și murdare. Nu vor să vorbească, dar neîncetat cer mila trecătorilor. Merg pe la terase, printre mese și cer un bănuț. De cele mai multe ori acești minori sunt alungați, și sunt respinși de consumatorii de pe terase, iritați de căldură și oboseală. Speriați, ei aleargă de la masă la masă, dar fără mare succes.
– Cei mai mulți cerșetori sunt din Șcheia, Ițcani, Pătrăuți
Am făcut o sesizare către Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava cu privire la numărul mare de minori exploatați prin cerșetorie la nivelul municipiului. Răspunsul din partea acestei instituții a venit prompt: „noi nu avem dreptul, conform legii, nici măcar să-i identificăm fără asistentul social din cadrul Primăriei Suceava și al Poliției. Odată identificați, Primăria demarează o anchetă socială la casa unde locuiește minorul. Dacă în urma anchetei sociale rezultă că acel copil sau acei minori se află în situație de risc putem interveni și noi, internând în primă fază copiii în Centrul de Urgență”, ne-a explicat purtătorul de cuvânt al Direcției de Asistență Socială, Tiberiu Rotaru. De cele mai multe ori cerșetorii nu sunt din municipiul Suceava, și se demarează ancheta socială în localitatea de unde provin aceștia. Sunt și cazuri în care cerșetorii sunt din alte județe, sau s-au „aciuat” prin gările Sucevei, și atunci urmează ca Primăria, Poliția și Direcția de Asistență Socială să ia legătura cu cele trei instituții din județul unde are domiciliul acel minor, pentru a se putea face transferul. Din păcate, Suceava nu are decât un centru de zi, nu are adăposturi de noapte și nici centre de reeducare pentru minorii cu devieri comportamentale. „În anii 98-99 au existat fonduri PHARE pentru înființarea de astfel de centre, numai că Suceava, la vremea respectivă, nu a solicitat aceste fonduri. Județele vecine, Iașiul, Bacăul au astfel de centre, care acum au fost preluate și finanțate de primăriile din fiecare municipiu. Măcar un centru de noapte ar fi foarte util pentru Suceava, numai că Direcția nu mai are nici o posibilitate să obțină fonduri în acest sens, pentru că nu mai sunt linii de finanțare pe aceste servicii, iar Primăria, probabil, nu are bani pentru susținerea unor astfel de proiecte”, a mai completat Rotaru. Șefa Direcției de Asistență Socială din cadrul Primăriei Suceava, Narcisa Marchitan, ne-a spus că împreună cu Poliția Comunitară se fac, periodic, razii în municipiu și se identifică copiii găsiți la cerșit. Cei mai mulți sunt din Șcheia, Ițcani, Pătrăuți sau locuiesc pe strada Mirăuți, și provin din familii sărace. Pentru fiecare în parte se face un plan individual de servicii, și, acolo unde este cazul, Primăria cere Direcției de Asistență Socială o măsură de protecție pentru respectivul minor. „Cei mai mulți minori sunt găsiți la cerșit în intersecții, în cartierul George Enescu, zona Albina și prin fața bisericilor. Cei din intersecții sunt trimiși la cerșit de către părinții care îi supravegheată . Dacă îi luăm la întrebări, imediat apare unul dintre părinții și îi ceartă, oarecum, parcă neștiind că ei îi trimit al cerșit”, ne-a mai spus Narcisa Marchitan.
