– Autoritățile române au depus două astfel de cereri, ambele la finele anului 2004
Autoritățile din România au depus două cereri de extrădare în cazul lui Severin Tcaciuc. Potrivit reprezentanților Biroului Interpol București, cele două cereri au fost formulate la sfîrșitul anului 2004 și sînt în curs de soluționare la Tribunalul Regional din Viena. Tot la această instanță se judecă și cererea de azil politic depusă de sucevean. Pînă acum, autoritățile austriece nu au oferit un alt răspuns la cererile de extrădare trimise de la București, așa încît partea română nu poate face altceva decît să aștepte. Solicitările de extrădare au fost depuse în baza unor sentințe definitive pronunțate de instanțele din Suceava și Cluj, procedurile care se parcurg în aceste cazuri fiind duse la îndeplinire de Ministerul Justiției. Severin Tcaciuc a fugit din România pe 28 februarie 2003, cu cîteva minute înainte de a fi dat în consemn la frontiere de către autorități. El a ieșit prin Punctul de Control și Trecere a Frontierei Borș și a fost identificat ulterior în Italia. De aici, Severin Tcaciuc a circulat nestingherit prin mai multe țări occidentale, iar în 2004 s-a stabilit la Viena, unde a cerut azil politic autorităților austriece. Controversatul om de afaceri originar din Bosanci a fost chiar și reținut timp de cîteva zile în Austria, dar apoi a fost eliberat pînă ce un judecător va decide dacă îl va trimite sau nu înapoi în România. Unul dintre dosarele în care Severin Tcaciuc a fost condamnat definitiv este cel care privește ultragierea unui polițist. Pentru această faptă, afaceristul a fost condamnat la 1 an și 8 luni de închisoare. O altă sentință definitivă privește o serie de infracțiuni economico-financiare descoperite la firmele lui Severin Tcaciuc cu ocazia anchetei care a demarat în 2001. Și aici există o condamnare pentru evaziune fiscală de 2 ani și 6 luni. Cu toate acestea, autoritățile de la Viena nu au dat o sentință nici în privința cererii Ministerului de Justiție și nici lui Severin Tcaciuc, care a solicitat azil politic. Spre deosebire de acest caz, suedezii s-au mișcat mult mai rapid în dosarul Gregorian Bivolaru și au decis să-i acorde azil politic șefului MISA, spulberînd speranțele autorităților de la București de a-l vedea din nou în România.
