Centralele din „Utilități și mediu”, ieșite din garanție înainte de a intra în uz

Cele două centrale de cogenerare construite în Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc în cadrul proiectului „Suceava-Utilități și mediu la standarde europene” au ieșit din garanție înainte de a fi date în exploatare, dar se mențin printre cele mai moderne din țară. La ambele centrale mai sunt necesare foarte puține lucrări, cu costuri reduse față de valoarea totală a proiectului, respectiv de câteva sute de mii de euro la fiecare, în condițiile în care investiția mare este finalizată de trei ani și șase luni la Câmpulung și de trei ani la Gura Humorului și tot de atunci ar fi trebuit să și funcționeze.
Așa se face că cele opt turbine – câte patru la fiecare centrală – au depășit termenul de garanție de 14 luni și pentru a fi pornite trebuie trimise din nou la producător, în Franța, pentru recalibrare.
Conform constructorilor, operațiunea este necesară deoarece este vorba de componente de greutate mare, aproximativ o tonă fiecare, care din cauza nefuncționării se decalibrează.
„Producătorul francez ne-a cerut să-l anunțăm cu două luni înainte de punerea în funcțiune pentru a veni să verifice turbinele. Asta era valabil cât erau în garanție, acum trebuie să le trimitem noi pe trailere în Franța”, ne-a spus unul dintre inginerii care au lucrat la proiect.
Ieșirea din garanție presupune că și toate operațiunile, inclusiv transportul, trebuie achitate de beneficiar și deocamdată nu se știe la cât se vor ridica aceste costuri.
Promisiuni neonorate Din 2004, de când a demarat „Utilități și mediu”, toți miniștrii Economiei și premierii au promis că vor duce investiția la bun sfârșit „în cel mai scurt timp” și că locuitorii din orașele și comunele implicate în proiect vor avea în sfârșit apă caldă și căldură produse cu costuri mai mici, dar lucrările nu au fost finalizate nici în ziua de azi. Prin urmare, în loc ca administrația județeană și administrațiile locale să câștige bani din exploatarea centralelor și furnizarea serviciului de încălzire, acestea au ajuns în situația de a cere bani de la Guvern pentru a putea plăti dobânzile la credit.
Suma totală pe care primăriile din proiect trebuie să o plătească dobândă pentru un an se ridică la 6,2 milioane de euro. Din octombrie 2010, la asta se adaugă și rata de rambursare a creditului, de 4,3 milioane de euro, ceea ce ridică efortul financiar la 10,5 milioane de euro pe an.
Comunitățile locale plătesc proporțional, în funcție de suma alocată din credit. Cel mai puțin are CJ Suceava, 50.000 de euro, iar cel mai mult municipiul Rădăuți, 14,376 milioane de euro.
Pentru realizarea investițiilor în cadrul „Utilități și mediu”, Consiliul Județean Suceava a obținut un credit cu garanții guvernamentale în valoare de 86,3 milioane de euro, finanțatorul fiind Deutche Bank A.G. Londra, cu care CJ Suceava a semnat un contract de împrumut ce prevede rambursarea creditului în 25 de ani, cu o perioadă de grație de cinci ani, cu o dobândă de 3,975%, la care se adaugă rata EURIBOR. Comisionul de aranjare a fost negociat la 1,05%, iar comisionul de neutilizare la 1,5%.
Proiectul a fost inițiat de CJ Suceava în timpul guvernării PSD și a fost aspru criticat și reclamat de partidele aflate atunci în opoziție. Ulterior, a fost a fost preluat fără entuziasm de actuala administrație, care acum caută soluții pentru deblocare și darea în folosință a centralelor până la venirea sezonului rece din acest an.