Peste 18 milioane de cetățeni cu drept de vot sunt așteptați, duminică, la urne pentru alegerea președintelui României pentru un mandat de cinci ani, dintre actualul șef al statului, Traian Băsescu, și candidatul PSD+PC, Mircea Geoană.
În listele electorale sunt înscriși, confom MAI, 18.317.925 de cetățeni cu drept de vot.
Pe singurul buletin de vot pe care îl vor primi cei care se vor prezenta la urne vor figura cei doi candidați în ordinea numărului de voturi valabil exprimate obținute în turul întâi, respectiv Traian Băsescu, urmat de Mircea Geoană. În primul tur al alegerilor prezidențiale, Traian Băsescu a obținut 32,44%, iar Mircea Geoană 31,15%, în condițiile unei prezențe la vot de 54,37%.
Președintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Legea 370/2004 pentru alegerea președintelui României prevede că, în al doilea tur de scrutin, va fi declarat ales candidatul care va întruni majoritatea voturilor valabil exprimate.
Al doilea tur de scrutin are loc, în condițiile prevăzute de Constituție, la două săptămâni de la primul tur de scrutin, în aceleași secții de votare și circumscripții electorale, conducerea operațiunilor electorale fiind făcută de către aceleași birouri electorale și pe baza acelorași liste de alegători de la primul tur.
În urma celui de-al doilea tur de scrutin va fi declarat ales candidatul care va obține cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
Biroul Electoral Central centralizează rezultatele alegerilor, constată candidatul ales și prezintă Curții Constituționale documentația necesară validării mandatului de președinte al României.
Pentru cei 18.317.925 de alegători au fost organizate 21.706 secții de votare, din care 3.350 sunt secții de votare speciale – înființate în gări, autogări, aerogări și în campusurile universitare pentru alegătorii care în ziua scrutinului se află în altă localitate decât cea de domiciliu.
Dintre cele 21.706 secții de votare înființate potrivit legii, un număr de 294 de secții de votare vor funcționa în străinătate, acestea fiind organizate pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.
Legea mai prevede că în afara acestor secții de votare pot fi organizate, cu acordul guvernului din țara respectivă, secții de votare și în alte localități decât cele în care își au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
Potrivit prevederilor legale, fiecare local al secțiilor de votare trebuie să posede un număr suficient de urne de vot, cabine, ștampile cu mențiunea „VOTAT”, proporțional cu numărul alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente și cu numărul estimat al alegătorilor care vor fi înscriși pe listele speciale, precum și o urnă de vot specială.
Votarea începe la ora 7.00 și se încheie la ora 21.00.
Toți cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, cu excepția debililor sau a alienaților mintal puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale, sunt așteptați să voteze la secția de votare unde sunt arondați potrivit domiciliului, cu excepțiile prevăzute de lege.
Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii votează la secția de votare unde își desfășoară activitatea.
Alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, în alt oraș sau municipiu decât cel de domiciliu votează numai la secțiile de votare speciale după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat și nu vor mai vota la acel tur de scrutin.
În preziua votării, președintele biroului electoral al secției de votare împreună cu membrii acestuia trebuie să fie prezenți la sediul secției de votare și să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și corectitudinii operațiunilor de votare.
Potrivit legii, președintele biroului electoral al secției de votare trebuie să asigure, cu sprijinul primarului, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din și de pe sediul secției de votare și dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.
În ziua votării, activitatea biroului electoral al secției de votare începe la ora 6.00. În intervalul de timp până la începerea votării, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot și ștampilele și asigură aplicarea ștampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot.
La scrutinul de duminică, accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.
Alegătorul prezintă actul de identitate biroului electoral al secției de votare, care verifică dacă este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziția destinată acestuia.
Potrivit legii, prin act de identitate se înțelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic sau temporar, titlul de călătorie, iar în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării.
Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar și titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de către cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate.
Potrivit legii, listele electorale permanente cuprind cetățenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.
Pe liste separate vor fi înscriși, înainte de a vota, alegătorii care se prezintă la vot și fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secției de votare respective, însă au fost omiși din copia listei electorale permanente, membrii biroului electoral al secției de votare, persoanele însărcinate cu menținerea ordinii și care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secție. Vor fi trecuți în liste separate și alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraș sau municipiu decât cel de domiciliu, precum și alegătorii care votează la secțiile de votare din străinătate.
Pe o listă separată vor fi înscriși alegătorii care își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale.
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din țară, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT”, buletine de vot și timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea. În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială.
Cererea din partea alegătorului trebuie să fie depusă cel mai târziu în preziua votării și trebuie să fie însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile.
Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secției de votare și numai în raza teritorială arondată la respectiva secție de votare.
Cererile de votare prin intermediul urnei speciale se pot face în scris și de către persoanele aflate în executarea unei pedepse privative de libertate care nu au fost lipsite de drepturile electorale sau de persoanele aflate în arest preventiv și se depun la directorii penitenciarelor sau ai locurilor de deținere, cel mai târziu cu două zile înaintea votării.
După prezentarea actului de identitate și înscrierea alegătorului în listele electorale, președintele biroului electoral al secției de votare îi încredințează acestuia buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”, pe care alegătorul o va aplica pe buletinul de vot.
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele și numele candidatului pe care îl votează.
Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
Vor fi considerate nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea „VOTAT”, buletinele de vot la care ștampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.
Legea menționează că votul este considerat valabil exprimat dacă, deși ștampila cu mențiunea „VOTAT” aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă, dacă tușul s-a imprimat și pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ștampila sau dacă ștampila a fost aplicată de mai multe ori în același patrulater sau atât într-un patrulater, cât și în afara oricărui alt patrulater.
De asemenea, efectuarea de ștersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora. Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
Legea pentru alegerea președintelui României stipulează că prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.
Totuși, alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate sau al membrilor biroului electoral al secției de votare.
După ce a votat, alegătorul va îndoi buletinul, astfel încât pagina netipărită care poartă ștampila de control să rămână în afară, și îl va introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greșită a buletinului nu va atrage nulitatea acestuia.
La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greșit ștampila cu mențiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, președintele biroului electoral al secției de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reținând și anulând buletinul de vot inițial.
Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui biroului electoral al secției de votare, care aplică pe actul de identitate a alegătorului ștampila cu mențiunea „VOTAT” sau un timbru autocolant, după caz, și înscrie data scrutinului.
Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții, atribuțiile acestuia întinzându-se și în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piețe publice, până la o distanță de 500 de metri.
Pentru menținerea ordinii, acesta are la dispoziție mijloacele de ordine asigurate de primar și de prefect, împreună cu reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor.
În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de candidați și de observatori, nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însărcinate cu menținerea ordinii și persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.
În ziua votării, între orele 7.00 și 21.00 sunt interzise comercializarea și consumul băuturilor alcoolice în spațiul de protecție al secției de votare.
Biroul Electoral Central a hotărât că în secțiile de votare pot fi amplasate mijloacele de înregistrare video care să asigure supravegherea desfășurării procesului electoral.
Mijloacele de înregistrare video pot fi îndreptate spre interiorul localului de vot astfel încât să poată surprinde și identifica cetățenii care își exercită dreptul de vot, în momentul în care introduc buletinele de vot în urne, cu respectarea prevederilor legale referitoare la secretul votului.
Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice, durata totală a suspendărilor neputând depăși o oră.
În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și celelalte documente și materiale ale biroului electoral al secției de votare vor rămâne sub pază permanentă. De asemenea, nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secției de votare în același timp.
La ora 21.00, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea sălii unde se votează.
Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează vor putea să își exercite dreptul de vot.
Legea electorală stabilește că sunt contravenții înscrierea cu bună știință a unui alegător în mai multe liste electorale permanente și refuzul de a permite alegătorului, care face dovada faptului că are dreptul, să voteze la secția de votare la care se prezintă pentru exercitarea dreptului de vot.
Constituie contravenții refuzul de a primi și înregistra o întâmpinare, contestație sau orice altă cerere, formulată în scris și refuzul de a înmâna buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT” alegătorului care a semnat în lista electorală sau înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze pentru primirea acestora în lista electorală.
Pot fi sancționate cu amenda contravențională persoanele care refuză să se conformeze dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi.
Săvârșesc, de asemenea, o contravenție cei care continuă propaganda electorală după încheierea acesteia sau îi sfătuiesc pe alegători, în ziua votării și la sediul secțiilor de votare, să voteze sau să nu voteze un anumit candidat precum și membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice care poartă pe durata votării ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală.
Legea consemnează, la capitolul contravenții, și neaplicarea pe actul de identitate a ștampilei cu mențiunea „VOTAT” sau a timbrului autocolant și reținerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare.
Contravențiile prevăzute de legea electorală privind alegerea șefului statului se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 10.000 de lei.
Legea electorală prevede pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru o serie de infracțiuni, cum ar fi împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales, pentru exercitarea votului fără a avea acest drept, de două sau mai multe ori și prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător.
Cu aceeași pedeapsă va fi sancționată utilizarea unei cărți de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals sau violarea prin orice mijloace a secretului votului de către un membru al biroului electoral al secției de votare.
Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secției de votare se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze ori să nu voteze un anumit candidat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea exercitării exercitării unor drepturi.
Pentru deschiderea urnelor înainte de ora stabilită este prevăzută o depedeapsă cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă, iar pentru încredințarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secției de votare ori transportarea acesteia în alte condiții decât cele legale se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, cu aceeași pedeapsă fiind sancționată și înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu figurează în această listă.
De asemenea, introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obținute în secțiile de votare sau determină repartizarea mandatului în afara prevederilor legii se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Cu aceeași pedeapsă se sancționează și introducerea de date, informații sau proceduri care duc la alterarea sistemului informațional național necesar stabilirii rezultatelor.
După închiderea votării, la ora 21.00 a zilei de duminică, se trece la stabilirea rezultatului alegerilor.
Potrivit legii, președintele biroului electoral al secției de votare trebuie să transmită procesele-verbale de constatare a rezultatelor algerilor, contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale biroului electoral al secției de votare, buletinele de vot nule și cele contestate, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării, biroului electoral județean sau, după caz, biroului electoral al sectorului municipiului București.
După primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea contestațiilor primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, biroul electoral județean, biroul electoral al sectorului municipiului București sau biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate încheie un proces-verbal centralizator al voturilor exprimate.
Procesul-verbal, împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, precum și cu toate contestațiile și întâmpinările primite care sunt de competența Biroului Electoral Central, se înaintează cu pază armată la BEC, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal de la birourile electorale ale secțiilor de votare.
Biroul Electoral Central rezolvă contestațiile primite de la birourile electorale județene, ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, după care încheie un proces-verbal centralizator al tuturor voturilor exprimate pe țară și în străinătate.
BEC poate dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și a rezultatului alegerilor, în situația în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanțe între datele consemnate în procesele-verbale.
Legea prevede că BEC trebuie să transmită, până în data de 10 decembrie, la Curtea Constituțională procesele-verbale de constatare și centralizare a rezultatelor votării.
Curtea Constituțională poate dispune anularea alegerilor în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului. În acest caz, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele și candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării, cel târziu până în data de 8 decembrie, cererea trebuind să fie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.
Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștință publică a rezultatului alegerilor.
După primirea dosarului de la Biroul Electoral Central și soluționarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, Curtea Constituțională urmează să valideze alegerile și să publice rezultatul acestora în Monitorul Oficial.
Actul de validare se întocmește în trei exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituțională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului, iar al treilea se înmânează candidatului ales.
Candidatul a cărui alegere a fost validată depune jurământul de credință în fața Camerei Deputaților și a Senatului.
Mandatul președintelui României se exercită de la data depunerii jurământului, iar președintele în exercițiu își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către președintele nou ales.
Potrivit Constituției, nicio persoană nu poate îndeplini funcția de președinte al României decât pentru cel mult două mandate, care pot fi și succesive.
În timpul mandatului, președintele nu poate fi membru al niciunui partid politic și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată.
