Cea mai sfântă sărbătoare a evreilor, Ziua Ispășirii sau Ziua Iertării- Iom Kipur, începe în acest an miercuri, 1 octombrie, la apusul soarelui și presupune 25 de ore de post sever până joi seara, la apariția primei stele pe cer. Potrivit președintelui Comunității Evreilor din Suceava, Sorin Golda, în această zi chiar și evreii mai puțin credincioși merg la sinagogă pentru a se ruga să le fie iertate păcatele și să fie înscriși de Dumnezeu în Cartea Vieții pentru încă un an. „De Iom Kipur mergem la sinagogă și ne rugăm atât pentru cei vii, cât și pentru cei morți”, a spus președintele Golda.
Acesta a mai arătat că postul, care este unul sever, dar de la care au scutire persoanele bolnave, femeile însărcinate și copiii sub 12 ani, înseamnă că este absolut interzisă orice fel de mâncare și băutură, inclusiv apă, precum și orice fel de activitate sau muncă, cu excepția situațiilor în care este în pericol viața unui om. Alte interdicții specifice sărbătorii sunt de a purta veșminte și încălțăminte din piele, de a întreține relații intime și de a folosi parfumuri sau creme. Scopul restricţiilor de a permite concentrarea pe dimensiunea spirituală a sărbătorii și pe un examen de conștiință. În mod tradițional, mulți evrei poartă de Iom Kipur haine albe.
O altă regulă pe care mulți evrei o respectă este aceea că, înainte de a începe postul, pun capăt oricărei neînțelegeri sau dispute și iartă pentru a primi la rândul lor iertarea de la Dumnezeu, căci învățăturile rabinice spun că „nu i se va ierta celui care nu iartă”. Pentru iertarea greșelilor au avut timp în cele zece zile de pocăinţă care au trecut de la Roș Hașana – Anul Nou Iudaic până la Iom Kipur.
De la începerea sărbătorii, îl roagă pe Dumnezeu să-i elibereze de jurămintele făcute către El, apoi pentru păcatele pe care le-au comis și îşi mărturisesc prin rugăciune păcatele din timpul anului.
Seara de rugăciuni se încheie cu o decizie de căinţă şi cu o cerere de ajutor pentru a ţine promisiunea făcută, de a înfăptui cât mai multe lucruri bune.
Potrivit religiei iudaice, pe durata sărbătorii de Iom Kipur, Dumnezeu pune în balanță faptele bune şi pe cele rele făcute în anul care a trecut, iar joi, la apus, dă verdictul: scrie şi sigilează în Cartea Vieţii sau a Morţii persoana respectivă, pentru încă un an iudaic.
Președintele Sorin Golda a mai spus că rugile de Iom Kipur sunt foarte intense pentru că se fac înainte ca Dumnezeu să închidă porţile rugăciunii în faţa anului trecut şi să ia deciziile finale în legătură cu soarta fiecăruia şi reprezintă o ultimă încercare de a-I intra în graţii.
Atât pentru sărbătoarea Anului Nou Evreiesc, cât și pentru Iom Kipur este definitoriu suflatul în șofar (corn de berbec), sunetul fiind un apel la ieșire din letargie spirituală, la căință și la „reînnoirea contractului” făcut de evrei cu Dumnezeu, când le-a fost încredințată Cartea Sfântă. Spre deosebire de toate celelalte sărbători evreiești, nu se rostesc urări de genul „Iom Kipur fericit”, dar se obișnuiește ca evreii să-și spună unul altuia „Să fii înscris/ Să fim înscriși în Cartea Vieții” (Gmar Chatima Tova!).
