Ce este burnout-ul

Ai simțit vreodată că ești complet stors de energie, chiar și după o noapte de somn? Te simți cinic față de munca ta sau performanța îți scade fără un motiv evident? S-ar putea să te confrunți cu burnout-ul, o problemă din ce în ce mai răspândită în societatea modernă, adesea subestimată.
Termenul „burnout” a fost introdus pentru prima dată în anii ’70 de către psihologul Herbert Freudenberger, pentru a descrie starea de epuizare severă resimțită de lucrătorii din serviciile sociale. Astăzi, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște burnout-ul ca un sindrom rezultat din stresul cronic la locul de muncă, care nu a fost gestionat cu succes. Este crucial să înțelegem că acesta nu este o boală în sine, ci un fenomen ocupațional care necesită atenție.
Burnout-ul se manifestă prin trei dimensiuni principale interconectate. Epuizarea emoțională și fizică este cea mai vizibilă, ducând la oboseală constantă, energie drenată și dificultăți de concentrare. Pot apărea și probleme fizice, precum dureri de cap sau un sistem imunitar slăbit. Pe măsură ce epuizarea se instalează, apare distanțarea mentală și cinismul, transformând entuziasmul în povară și generând iritabilitate. În final, scăderea eficacității profesionale reduce performanța, creativitatea și sentimentul de competență, alimentând un cerc vicios al insatisfacției.
Cauzele burnout-ului sunt complexe, rezultând dintr-o combinație de presiuni legate de muncă și factori personali. Aceștia includ volumul excesiv de muncă, lipsa de control, așteptări neclare și dinamici disfuncționale la locul de muncă, cum ar fi lipsa de sprijin sau conflictele. Sentimentul că eforturile nu sunt apreciate contribuie, de asemenea, la demotivare. Pe lângă acești factori profesionali, neglijarea vieții personale, a hobby-urilor și a odihnei, alături de perfecționism și stimă de sine scăzută, accentuează riscul de burnout.
Este esențial să fim atenți la semnalele de alarmă, atât la noi înșine, cât și la cei din jur. Simptomele pot fi subtile la început, dar se agravează progresiv. Printre simptomele fizice se numără oboseala cronică, insomnia, durerile musculare, durerile de cap frecvente, problemele digestive și imunitatea scăzută. Simptomele emoționale includ iritabilitatea, tristețea, lipsa de motivație, anxietatea, cinismul, sentimentul de detașare și lipsa bucuriei. La nivel comportamental, se pot observa scăderea performanței la muncă, amânarea, izolarea socială, absenteismul, creșterea consumului de alcool sau cafea și dificultățile de concentrare. Dacă te regăsești în aceste descrieri, este important să acționezi. Ignorarea simptomelor poate duce la probleme de sănătate mai grave, inclusiv depresie clinică.
Recuperarea după burnout este un proces care necesită timp și angajament, dar prevenția este esențială. Pentru a evita sau a depăși această stare, este crucial să înveți să-ți gestionezi limitele: spune „nu” sarcinilor suplimentare când ești supraîncărcat și delimitează clar timpul de muncă de cel personal, deconectându-te complet acasă. Scoate notificările de la e-mailuri. Prioritizează sarcinile importante, deleagă când este posibil și ia pauze scurte, dar regulate, pentru a-ți reîmprospăta mintea. Un stil de viață sănătos, cu alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și somn suficient, joacă un rol fundamental în reducerea stresului; nu subestima puterea naturii sau a sportului în acest sens. Este important să vorbești despre sentimentele tale cu persoane de încredere, fie că sunt prieteni, familie, colegi sau terapeuți, deoarece exprimarea emoțiilor și primirea de sfaturi pot face o mare diferență.
Pentru a-ți gestiona stresul și a-ți îmbunătăți starea de bine, explorează tehnici de relaxare precum meditația, qigong sau exercițiile de respirație profundă. Găsește hobby-uri și activități care te deconectează și îți aduc bucurie, iar dacă ești o persoană spirituală, un set de rugăciuni poate aduce pace și liniște sufletească. Amintește-ți că burnout-ul nu este un semn de slăbiciune, ci un răspuns firesc la o perioadă prelungită de stres; deci nu te critica, ci oferă-ți timp și îngrijire. În cazurile severe sau dacă simți că nu poți gestiona singur situația, nu ezita să ceri ajutorul unui specialist în sănătate mintală, cum ar fi un psiholog sau psihoterapeut, care te poate ghida prin procesul de recuperare și te poate învăța strategii personalizate pentru a face față stresului.
Burnout-ul este o realitate a lumii moderne, dar nu trebuie să ne lase neputincioși. Prin conștientizare, prevenție activă și curajul de a cere ajutor, putem depăși această epuizare silențioasă și ne putem recâștiga echilibrul și bucuria de a trăi și de a munci.
Psiholog Mihai Moisoiu
Tel. 0753 937 223
www.mihaimoisoiu.ro
E-mail: mmmoisoiu@gmail.com