Volumul „Ce dacă”, semnat de cunoscutul regizor Alexander Hausvater, va fi lansat mâine, 10 mai, de la ora 16.00, în spațiul expozițional al Teatrului Municipal Suceava, în prezența autorului. Confesiunile lui Alexander Hausvater ne poartă spre o copilărie „plină de vagabondaj și creație”, prin București, Suceava vacanțelor sau kibbutz-ul în care a locuit, în perioada de început după emigrarea în Israel.
„De sub masa din sufragerie, unde era cazemata mea, ascultam poezii, cântece și vorbe pline de duh pe care nu aveam să le uit niciodată. Invitații de la masa părinților mei erau fie în drum spre închisoare sau tocmai ieșiți de acolo cu o sete nebună de libertate, cu un spirit de revoltă treaz și dornici să-și împărtășească iubirea. Voiam să fiu ca ei (…)”, își amintește regizorul, în Cuvântul înainte al cărții, scris la Tel Aviv în martie 2017.
Alături de copilul de nici 10 ani, mergem, în noaptea de dinaintea emigrării în Israel, să ne luăm rămas bun de la Bucureștiul natal și privim cu aceeași nostalgie ca Alexandru spre locuințele vecinilor. ”Le-am atins ușile, ca să simtă și ei că îi voi lua puțin cu mine”, scrie autorul în povestirea O plimbare. Paharul cu vin băut împreună cu părinții pentru a marca sosirea în noua țară și durerea de cap de după îi aduc revelația că vârsta adultă are și neplăceri. La întrebarea mamei ”Ce învățăm noi de aici”, în legătură cu consumul de alcool, răspunsul copilului a fost ”Nu e nici o grabă să devin adult. Ar trebui să profit acum că nu sunt”.
Lectura confesiunilor lui Hausvater, o experiență intelectuală care nu trebuie ratată
Primul contact cu vrăjitoria teatrului i l-a oferit Doamna B., care „nu-și mai amintea vineri că marți murise”, iar moartea adevărată o vede în kibbutz și o aude la radio (Aici Radio Kol Israel).
Experiențele erotice cu mame ale unor colegi de școală, uimirea în fața descoperirii femeii ne parvin prin intermediul unor povestiri scurte, savuroase prin naturalețea relatării.
O carte care „se citește cu sufletul la gură, o respiri, o bei”, afirmă scriitoarea Nora Iuga, în postfața Aștepta cu nerăbdare duminica să redevină copil avolumului „Ce dacă”. Ea spune despre Alexander Hausvater că „aparține celor fără de odihnă, celor peste tot acasă, celor mereu grăbiți, mânați din urmă, întorși din urmă, mereu cu râsul pe buze, cu umorul la purtător, el, care transformă aerul într-un gaz îmbibat de frumos și de bine. Întorc foile, îi aud glasul și văd bătând mereu drumurile lumii, iubind neîntrerupt ca toți cei sortiți să iubească eternitatea efemerului, clipa care rămâne atât de frumoasă”.
Lectura confesiunilor lui Alexander Hausvater din ”Ce dacă”, apărută la Editura Integral, în 2017, este o experiență intelectuală care nu trebuie ratată. Lansarea de mâine, de la Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava, este acompaniată și de o expoziție de ilustrații semnată Dan Lăcătuș.
Regizorul Alexander Hausvater s-a născut în București, la 11 iunie 1949. În 1959 a emigrat în Israel, împreună cu părinții. A absolvit Universitatea din Tel Aviv și a studiat dramaturgia la Dublin, iar în 1971 s-a mutat în Canada, țară în care și-a făcut o carieră de invidiat ca regizor. A fondat și condus teatre și centre de cercetare, a scris teatru, a regizat spectacole de operă, a predat la universități din toată lumea. În 1990 s-a întors în România. La Suceava a montat, anul trecut, la TMMV, ”Fernando Krapp mi-a dat această scrisoare”, de Tankred Dorst și Ursula Ehler.
Eveniment editorial
”Ce dacă”, o carte care „se citește cu sufletul la gură”, lansată mâine la Suceava, de celebrul regizor Alexander Hausvater
