Legea sistemului unitar de pensii publice este constituțională, potrivit hotărârii de miercuri a Curții Constituționale care a respins sesizările PNL și PSD+PC.
Biroul d epresă al CC informează că în ședința de miercuri, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a soluționat, în cadrul controlului anterior promulgării, sesizările referitoare la neconstituționalitatea Legii privind sistemul unitar de pensii publice, formulate de un număr de 55 de deputați aparținând grupului parlamentar al P.N.L., respectiv 33 de senatori din grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
În urma deliberărilor, Plenul Curții Constituționale, cu majoritate de voturi, a constatat că legea menționată este constituțională.
Argumentația reținută în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, precizează sursa citată.
Plenul Curții Constituționale (CC) s-a întrunit în ședință în 29 septembrie pentru a soluționa sesizările referitoare la neconstituționalitatea Legii privind sistemul unitar de pensii publice. Biroul de presă al CC preciza atunci că, „având în vedere cererea formulată de unii judecători pentru o mai bună studiere a problemelor ce fac obiectul celor două sesizări”, plenul Curții Constituționale a decis întreruperea deliberării și reluarea acesteia în 6 octombrie.
În 23 septembrie, PNL a depus la Curtea Constituțională sesizarea privind Legea sistemului unitar de pensii publice, anunța viceliderul deputaților liberali Eugen Nicolăescu.
PNL susține, în sesizarea depusă la Curtea Constituțională, că în adoptarea Legii pensiilor nu au fost respectate procedurile, iar actul normativ încalcă principiul neretroactivității legii, dreptul de proprietate, dreptul la trai decent și la pensie, acte internaționale în materia drepturilor omului, dreptul fundamental de alegere a profesiei și a meseriei sau ocupației, jurisprudența Curții Constituționale. De asemenea, PNL reclamă aplicarea greșită a articolului 16 din Constituție la egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați, precum și ignorarea avizului Consiliului Legislativ.
Nicolăescu spunea atunci că legea a fost adoptată neconstituțional, prin fraudarea votului deputaților.
El preciza că, la adoptarea proiectului, PNL a constatat grave încălcări ale legislație în vigoare, ale Constituției pe două canale, dintre care unul se referă la procedura de adoptare a legii, iar al doilea la probleme de fond, care încalcă prevederile constituționale în ceea ce privește sistemul de pensii din România.
Eugen Nicolăescu mai arăta că, în ceea ce privește procedura, se încalcă prevederea constituțională care se referă la modalitatea în care se stabilește procedura de urgență pentru proiectele de lege care sunt adoptate de Parlament, precum și prevederea care menționează care sunt procedurile în care se poate legifera în Camera Deputaților în procedură de urgență sau normală și sunt stabilite termenele în care parlamentarii trebuie să ia la cunoștință conținutul raportului înainte de a vota.
„Cum raportul nu a fost depus în termenul legal, respectiv raportul a fost depus aproape concomitent cu începerea dezbaterilor la proiectul de lege, este o încălcare a Regulamentului, așa cum prevede Constituția”, adăuga Nicolăescu.
El menționa că există prevederi în proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice care au fost adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, deși nu avea această calitate.
Nicolăescu mai arăta că această lege, având caracter organic, a fost adoptată fără ca în sala de ședință să fie minimum de deputați, respectiv 167. Potrivit lui Nicolăescu, numărul de deputați care au dat votul final, vehiculat de mass-media și potrivit datelor existente, a fost de 80-100.
Viceliderul grupului PNL de la Camera Deputaților mai declara că fondul sesizării de neconstituționalitate depus la Curtea Constituțională se referă la încălcarea principiului constituțional care stipulează nerectroactivitatea legilor și a prevederii din Constituție care garantează dreptul de proprietate.
El menționa că prin această lege se intervine retroactiv pe pensiile pe care statul trebuie să le plătească polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special.
De asemenea, în sesizare se invocă încălcarea articolului din Constituție care se referă la asigurarea de către stat a a pensiei și a unui trai decent.
„Din păcate, constatăm că statul nu face acest lucru, că nu face dezvoltare economică și protecție socială, și pentru că nu face acest lucru și nu asigură un trai decent, taie din drepturile cetățenilor”, arăta Nicolăescu.
El adăuga că, dincolo de criticile formulate în sesizarea depusă la Curtea Constituțională, PNL nu este de acord cu egalizarea vârstei de pensionare, de 65 de ani, la femei și bărbați.
Potrivit lui Nicolăescu, în acest fel se atentează la starea femeilor din România, în condițiile în care actualele condiții de pensionare pentru femei și bărbați sunt și așa destul de împovărătoare pentru o populație care este sărăcită și are o stare sănătate foarte slabă.
„Nu vom fi de acord, de asemenea, ca punctul de pensie să fie mai mic de 45% din salariul mediu brut pe economie”, mai spunea liberalul.
Nicolăescu preciza că Guvernul Boc este campion în privința legilor declarate neconstituționale, respectiv cincisprezece – nouă acte normative declarate neconstituționale în anul 2009 și șase în 2010.
Deputatul adăuga că la sesizarea depusă la Curtea Constituțională a fost atașat un CD pe care sunt filmulețe și fotografii preluate de pe site-ul Camerei Deputaților și de la două televiziuni, care conțin imagini de la ședința în care a fost adoptată Legea privind sistemul unitar de pensii.
La rândul lor, social-democrații invocă, pe lângă mai multe articole din Constituție care ar fi încălcate de Legea privind sistemul unitar de pensii publice, și lipsa cvorumului la votul final dat pe actul normativ, arătând că au fost astfel încălcate normele constituționale referitoare la procedura de legiferare.
PSD a anexat sesizării de neconstituționalitate și plângerea penală pe care a depus-o la Parchetul de pe lângă ICCJ împotriva președintelui Camerei Deputaților, Roberta Anastase, și a secretarului Sever Voinescu, pe care îi acuză de abuz în serviciu, fals și uz de fals.
Social-democrații mai arată, în sesizarea înaintată CC, că Legea privind sistemul unitar de pensii încalcă prevederile articolului 1 alineatul 5 din Constituție, afirmând că, la momentul adoptării acesteia erau în vigoare o serie de acte normative cu conținut similar, respectiv Legea 19/2000, Legea 119/2010.
„Edictarea unui nou act normativ în domenii deja reglementate apare ca inutilă, cu atât mai mult cu cât cele câteva prevederi cu caracter de noutate, precum modificarea vârstei de pensionare, a cuantumului pensiilor anticipate parțiale, ar fi putut fi instituite sub formă de modificări punctuale ale normelor deja existente. Însă legiuitorul a preferat să adopte un act normativ nou, care disimulează printre texte care erau și anterior în vigoare câteva modificări asupra sistemului asigurărilor sociale, determinând astfel o instabilitate a actualului sistem”, se arată în obiecția înaintată de PSD.
Sesizarea de neconstituționalitate invocă și încălcarea articolului 42 alineatul 2 teza I din Constituție, apreciind că un act normativ nu poate desființa un drept câștigat, dreptul la pensiei fiind garantat de Legea fundamentală.
PSD mai susține că prevederile Legii pensiilor contravin dispozițiilor art. 47 alin (1) și art. 135 alin (2) din Constituție, care stabilesc în sarcina statului obligația de a asigura un nivel de trai decent.
De asemenea, obiecția înaintată de PSD Curții Constituționale motivează că dispozițiile Legii pensiilor încalcă prevederile art. 15 alin (2) din Legea fundamentală, care consacră principiul neretroactivității legii.
„În cazul de față, măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravențională, consacrate ca excepții de la neretroactivitatea legii, ci au un caracter civil și pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a legii, nu și la situațiile deja existente”, se mai arată în sesizarea depusă de PSD.
