Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) Suceava a dispus, ieri, în urma unei adrese oficiale din partea Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentului (DSVSA) Suceava, prin care se confirma cazul de antrax din Stroiești, o serie de măsuri.
Dr. Ana Șfaițer, șefa Compartimentului de Supraveghere a Stării de Sănătate din cadrul acestei instituții, a declarat că cei patru bărbați care au venit în contact cu animalele moarte sunt monitorizați clinic de medicul de familie din localitate.
Potrivit sursei citate, aceasta este singura măsură care poate fi luată deocamdată, deoarece oamenii refuză să colaboreze.
„Ei spun că au trecut peste două săptămâni de la incident și sunt sănătoși, iar ca atare nu are rost să piardă timpul de pomană. Perioada de incubație a bolii este de 7 zile deci, până acum, în cazul în care ar fi contactat microbul, ar fi trebuit să apară primele simptome de boală. Legea nu ne permite să-i obligăm să vină să-și facă investigațiile, așa că, pentru moment, nu ne rămâne decât să urmărim starea lor de sănătate”, a spus dr. Ana Șfaițer.
O boală fatală Antraxul este o boală infecțioasă, provocată de un bacil care se transmite la om de la animale domestice: vite, capre, oi, cai, porci. Acesta poate apărea sporadic sau sub formă de mici izbucniri epidemice și apare îndeosebi la crescătorii de animale, medici și tehnicieni veterinari, măcelari, comercianți de piei.
Antraxul se manifestă fie sub o formă clinică localizată, antraxul cutanat, fie sub o formă sistemică, care poate fi intestinală, pulmonară sau meningială.
Antraxul cutanat are o evoluție stadială, cu caracteristica leziunilor de la o simplă papulă, adică ridicătură spre veziculă, care în scurt timp devine purulentă, apoi ulcerează și, în final, lasă o crustă negricioasă. Aceasta poate avea și dimensiuni mai mari, se înconjoară de un inel de vezicule și este însoțită de edem care, în termeni obișnuiți, înseamnă acumulare de lichid seros în țesuturi. Antraxul cutanat se localizează de obicei la nivelul antebrațului, dar poate apărea și în regiunea cefei.
August 1996: ultimul pacient cu antrax din județ În ceea ce privește antraxul sistemic, și anume cel intestinal, forma de manifestare constă în febră, grețuri, vărsături cu sânge și, de asemenea, scaune cu sânge. Antraxul pulmonar evoluează de obicei cu febră, dispnee, adică greutate în respirație, tuse cu expectorație, spută cu sânge, iar radiologic apare o mărire a mediastinului.
Sângerarea este așadar o caracteristică care apare indiferent de forma clinică.
Antraxul meningial apare cel mai adesea ca o complicație a celorlalte forme. În acest caz apar toate semnele și simptomele de meningită și nu sunt excluse convulsiile și chiar pierderea stării de conștiință.
Confirmarea diagnosticului de antrax se face prin examen de laborator finalizat la Institutul Cantacuzino din București. Boala are o evoluție galopantă, iar neprezentarea în timp util la medic este fatală.
În județul Suceava, ultima persoană bolnavă de antrax a fost în august 1996.
